Blocaj politic în Găgăuzia: Lideri locali sabotează dialogul cu Chișinăul și promovează agenda rețelei lui Ilan Șor
Lideri politici din Găgăuzia, conectați până nu demult la gruparea criminală „ȘOR”, convoacă pentru 17 martie o ședință în format extins cu primarii și președinții consiliilor locale, în cadrul căreia ar urma să lanseze multiple acuzații la adresa conducerii Republicii Moldova cu privire la „o nouă tentativă” de lichidare a autonomiei. Drept pretext, liderii din Găgăuzia folosesc sesizarea Ministerului Justiției depusă la Curtea Constituțională privind controlul constituționalității a unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al autonomiei.
Legislația Găgăuziei – sub Constituție, nu „alături” de ea
Pe 9 martie, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a solicitat aprecierea CCM în raport cu unele articole din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Codul electoral și Legea privind activitatea Poliției. Nemulțumirea ministrului se referă la prevederile care permit Adunării Populare a Găgăuziei (APG) să aprobe componența organului electoral regional, precum și cele care prevăd implicarea autorităților autonomiei în numirea unor conducători de instituții din teritoriu, precum organele de interne, justiție sau informații și securitate.
Chișinăul consideră că aceste prevederi pot crea situații de subordonare dublă a unor instituții ale statului și pot afecta principiul unității și indivizibilității Republicii Moldova. Astfel, consideră Cojuhari, implicarea autorităților autonomiei în numirea conducătorilor unor instituții precum Poliția, serviciile de securitate sau organele electorale ar putea influența modul în care sunt selectați candidații.
Autorii sesizării fac trimitere și la articolul 111 din Constituție, potrivit căruia „autonomia Găgăuziei există în cadrul și sub Constituție, nu «alături» de ea”.
„Articolul 111 din Constituție atribuie competență pentru rezolvarea problemelor de ordin «politic, economic și cultural», nu pentru participarea la organizarea funcțiilor suverane ale statului (securitate națională, administrare electorală, nu generează lanțul de comandă al Poliției)”, se arată în sesizare.
Drept reacție, Comratul a catalogat această sesizare ca fiind una care „afectează bazele statutului juridic al autonomiei”.
Dialogul propus de Chișinău, sabotat de lideri din autonomie
Sesizarea depusă la Curtea Constituțională ar urmări scopul de a scoate Găgăuzia din blocajul politic în care se află autonomia, dar și de a facilita dialogul dintre autoritățile publice locale cu Chișinăul. Măsura, chiar dacă pare una radicală, vine după ce, anterior, au fost propuse multiple platforme de dialog între Chișinău și Comrat, fie la nivelul Parlamentului, fie la cel al Comisiei Electorale Centrale, care nu s-au soldat cu niciun rezultat.
Persoanele din cadrul Comitetului Executiv (guvernul de la Comrat) și Adunarea Populară din Găgăuzia, delegate pentru discuții cu Chișinăul, au fost cele care au blocat și compromis dialogul.
Mai exact, pe durata consultărilor cu instituțiile statului – inclusiv cu Comisia Electorală Centrală – reprezentanții delegați de autonomie ar fi promovat mesaje considerate distructive și ostile față de autoritățile constituționale ale statului.
Astfel, în timp ce Chișinăul căuta soluții reale pentru deblocarea situației, conducerea din Găgăuzia organiza mese rotunde cu participarea politicienilor afiliați grupării „ȘOR” și Moscovei și lansa diverse organizații cu viziuni radicale, precum „Autonomia Noastră” – o structură în spatele căreia se află activistul Ivan Panea și ex-consilierul Evgheniei Guțul, Mihail Vlah. Organizația promovează activ ideea că dialogul cu autoritățile centrale nu este necesar pentru organizarea alegerilor în autonomie.
Întâlniri cu oamenii Șor
Cei care ar sta în spatele blocajului sunt actualul președinte interimar al APG, Nicolai Ormanji, dar și adjunctul bașcanului, Ilia Uzun. Aceștia au ramas loiali rețelei politice controlate de Ilan Șor și promovează în continuare agenda Federației Ruse.
Blocarea dialogului are un singur scop, de a distorsiona procesul electoral din autonomie pentru a menține actualele grupuri de influență la conducerea regiunii.
În ultimele săptămâni, precizează sursele Deschide.MD de la Comrat, Nicolai Ormanji ar fi organizat mai multe întâlniri cu persoane apropiate de gruparea lui Ilan Șor. Printre aceștia se numără: Dmitri Chiseev, Mihail Vlah, Ivan Besarab, Valerii Ianioglo și Ivan Colioglo.
În cadrul acestor întrevederi au fost elaborate mesaje publice menite să alimenteze tensiunile dintre autonomie și autoritățile centrale.
Ca urmare, Mihail Vlah și Ivan Panea au creat „Autonomia Noastră”, iar Dmitri Chiseev ar fi lansat o platformă prin care promovează ideea organizării alegerilor regionale fără verificarea integrității membrilor comisiilor electorale.
Ar fi Curtea Constituțională o soluție?
Expertul WatchDog.MD, Ștefan Bejan, precizează că sesizarea Ministerului Justiției reprezintă un pas spre o racordare juridică între legislația UTA Găgăuzia și legislația națională. Potrivit lui, timp de mulți ani, între aceste două niveluri de reglementare au existat numeroase situații în care normele nu au fost pe deplin armonizate, ceea ce a generat interpretări diferite și conflicte instituționale.
„De-a lungul timpului, orice încercare de armonizare legislativă a fost interpretată ca o intervenție a Chișinăului în competențele autonomiei. Tocmai din acest motiv, guvernele de la Chișinău au evitat ani la rând să abordeze frontal problema armonizării legislației. În consecință, numeroase prevederi din legislația autonomiei și cea națională au continuat să existe în paralel, uneori chiar în contradicție, ceea ce a generat periodic blocaje instituționale și dispute privind competențele autorităților”, susține expertul.
Bejan recunoaște că Legea Supremă legiferează autonomia găgăuză. Totuși, aceasta nu permite apariția unor sisteme administrative paralele, care să funcționeze în afara cadrului general al statului.
„În mai multe decizii anterioare, Curtea Constituțională a subliniat că autonomia are competențe proprii, dar organizarea autorităților publice trebuie să rămână compatibilă cu Constituția și legislația națională”, a adăugat el.
În aceste condiții, decizia Curții Constituționale ar putea clarifica unele aspecte juridice care au alimentat ani la rând tensiunile dintre Chișinău și Comrat. Totuși, depășirea actualului blocaj depinde, în primul rând, de reluarea unui dialog real și responsabil între autoritățile centrale și cele ale autonomiei, în care interesele locuitorilor din Găgăuzia să prevaleze în fața agendelor politice sau geopolitice.
