Reforma administrației publice locale: primăriile sub 3.000 de locuitori vor fi amalgamate obligatoriu, iar raioanele se reduc de la 32 la 10
Guvernul Republicii Moldova a prezentat Conceptul de Reformă a APL, cel mai amplu proiect de reorganizare administrativ-teritorială din ultimele decenii. Amalgamarea normativă devine garanție că nicio comunitate nu va rămâne blocată în structuri fără resurse.
Guvernul Republicii Moldova a lansat oficial Conceptul de Reformă a Administrației Publice Locale, un document ce propune restructurarea profundă a celor 892 de primării și a celor 32 de raioane. Miza centrală: crearea unor structuri administrative cu masă critică suficientă pentru a atrage investiții, a furniza servicii de calitate și a absorbi fondurile europene.
Piesa centrală a documentului este amalgamarea normativă cu un prag minim de 3.000 de locuitori. Aceasta funcționează ca plasă de siguranță structurală: primăriile care nu se consolidează voluntar vor fi reorganizate prin lege. 776 de primării — adică peste 87% din total — se află sub acest prag și vor fi vizate direct de această prevedere.
„Amalgamarea normativă nu este o sancțiune. Este garanția că nicio comunitate nu va rămâne blocată într-o structură administrativă care nu are suficiente resurse pentru a investi în dezvoltarea sa.” — Conceptul de Reformă a APL, Guvernul Republicii Moldova, 2026
Datele care justifică urgența sunt dure: în comunitățile sub 3.000 de locuitori, 30% din buget se consumă pe cheltuieli administrative, față de doar 11% în primăriile mari. Totodată, doar 40% din gospodării din aceste localități au acces la apă și canalizare. Populația acestor comunități a scăzut cu 32,7% în ultimul deceniu — de peste două ori mai mult decât media națională.
Cel de-al doilea element cu impact major este reorganizarea celor 32 de raioane în 10 raioane. Noile entități administrative de nivelul II vor urma să aibă o populație medie de 150.000–350.000 de locuitori, atingând o dimensiune comparabilă cu nivelul NUTS 3 din Uniunea Europeană — relevant pentru accesarea fondurilor structurale europene și planificarea regională.
Rolul noilor raioane va fi redefinit: planificare strategică regională, amenajarea teritoriului, atragerea investițiilor și gestionarea infrastructurii de interes intercomunal. O excepție este prevăzută pentru raionul Taraclia, care va fi transformat în municipiu de nivelul II, păstrând specificul etnic și cultural al regiunii.
Mecanismul principal de tranziție rămâne amalgamarea voluntară, accelerată acum prin triplarea stimulentului financiar pentru infrastructură: de la 1.000 lei la 3.000 lei per locuitor. Pachetul total de stimulente pentru 2026–2030 este estimat la 6,49 miliarde de lei.
Cadrul legal privind noua structură administrativă urmează să fie adoptat în octombrie 2026, cu intrare în vigoare după alegerile locale generale din noiembrie 2027. Consultările cu cetățenii sunt în desfășurare, cu termen pentru deciziile finale de amalgamare la 31 iulie 2026.
