Atenție la fraude! Cele mai frecvente scenarii pe care le utilizează escrocii pentru a ajunge la banii tăi
În ultimele 24 de ore, Poliția a înregistrat 14 cazuri de fraudă telefonică, cu un prejudiciu total de peste un milion de lei. Trei dintre acestea au avut loc marți, 26 mai, iar celelalte în zilele precedente, însă au fost raportate mai târziu de către victime.
Totodată, datorită vigilenței cetățenilor, alte 402 tentative de escrocherie au fost prevenite la timp.
Potrivit poliției, numărul cazurilor înregistrate este în descreștere, iar tentativele de fraudă prevenite sunt în creștere — un semn clar că cetățenii reacționează mai vigilent.
Totodată, poliția atenționează cetățenii să nu divulge nimănui date bancare, coduri primite prin SMS, parole personale și să nu acceseze linkuri necunoscute.
Cele mai frecvente scenarii utilizate de escroci în Republica Moldova în ultima vreme:
𝐅𝐚𝐥𝐬𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐭 (ex. Nova Poșta / Poșta Moldovei): Primiți un SMS care vă anunță că un colet (sau scrisoare) nu poate fi livrat din cauza adresei incomplete sau a neachitării unei taxe mici. Vi se oferă un link unde vi se cer datele cardului.
𝐀𝐩𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 „𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐥𝐞𝐟𝐨𝐧𝐢𝐞”: Sunteți contactat sub pretextul „optimizării rețelei”, „prelungirii contractului”, „recurenței punctelor de loialitate” sau „trecerii la tehnologia 5G”. Vi se cere să dictați coduri primite pe telefon, să accesați linkuri sau să instalați aplicații, oferindu-le astfel acces deplin la telefonul dumneavoastră.
𝐅𝐚𝐥𝐬𝐚 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐛𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭: Un așa-zis reprezentant al unei companii de creditare sau al unei bănci vă sună că „v-a fost aprobat creditul”, deși nu ați depus nicio cerere. Pentru a „anula” împrumutul sau a primi banii, vi se cer urgent datele personale și cele de pe card.
𝐓𝐨𝐦𝐛𝐨𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐦𝐢𝐢 𝐟𝐢𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞: Sunteți anunțat telefonic că ați câștigat un premiu la o tombolă, ați primit o donație sau o moștenire. Pentru a intra în posesia acestora, vi se cere să plătiți o „taxă de validare” sau să oferiți datele dumneavoastră.
𝐏𝐫𝐞𝐭𝐞𝐱𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢/𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢: Escrocii se recomandă drept angajați de la Poliție, ASP, Primărie, Fisc, alte instituții ale statului sau furnizori de servicii (ex: Apă-Canal pentru „schimbarea urgentă a contoarelor”). Ei cer date despre venituri, pensie sau componența familiei, pretinzând că fac recalculări sau verificări.
𝐆𝐇𝐈𝐃 𝐃𝐄 𝐒𝐈𝐆𝐔𝐑𝐀𝐍𝐓̦𝐀̆: 𝐂𝐄 𝐅𝐀𝐂𝐄𝐌 𝐒̦𝐈 𝐂𝐄 𝐍𝐔 𝐅𝐀𝐂𝐄𝐌?
𝐂𝐞 𝐍𝐔 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐞𝐭̦𝐢 𝐍𝐈𝐂𝐈𝐎𝐃𝐀𝐓𝐀̆:
𝐍𝐔 𝐝𝐢𝐯𝐮𝐥𝐠𝐚𝐭̦𝐢 𝐧𝐢𝐦𝐚̆𝐧𝐮𝐢 𝐝𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 (numele complet, adresa, data nașterii, IDNP-ul, alte date confidențiale) și 𝐝𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐛𝐚𝐧𝐜𝐚𝐫𝐞 (numărul cardului, data expirării sau codul CVV (cele 3 cifre de pe verso), denumirea băncii la care vă deserviți sau conturile bancare).
𝐍𝐔 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐭𝐞𝐭̦𝐢 𝐜𝐨𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐢𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞 primite de la bancă sau operatorul de telefonie. Nicio instituție dintre acestea nu vă va cere astfel de coduri!
𝐍𝐔 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐚𝐭̦𝐢 𝐥𝐢𝐧𝐤𝐮𝐫𝐢 primite prin SMS-uri suspecte sau mesagerii (Viber, Telegram, WhatsApp) și nu instalați aplicații solicitate.
𝐍𝐔 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭̦𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 despre venituri, salarii sau pensii unor persoane necunoscute.
Orice apel primit de la o persoană necunoscută trebuie să vă pună în gardă.
𝐂𝐞 𝐓𝐑𝐄𝐁𝐔𝐈𝐄 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐞𝐭̦𝐢 𝐢𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚𝐭:
𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐫𝐮𝐩𝐞𝐭̦𝐢 𝐚𝐩𝐞𝐥𝐮𝐥 dacă persoana de la celălalt capăt al firului insistă să afle informații personale sau vă grăbește să luați o decizie.
𝐕𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐬𝐮𝐫𝐬𝐚 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆. Sunați dumneavoastră direct la numărul oficial al băncii, al companiei de telefonie sau al instituției de utilități pentru a confirma dacă apelul a fost real. Folosiți numărul oficial de pe paginile web ale acestora, nu numărul de la care ați fost contactat.
𝐀𝐧𝐮𝐧𝐭̦𝐚𝐭̦𝐢 𝐛𝐚𝐧𝐜𝐚 dvs. și poliția (după caz) dacă ați reușit să introduceți datele cardului sau să oferiți informații confidențiale. De asemenea, blocați imediat cardul prin aplicația bancară.
