Hansca inițiază procesul de amalgamare cu Primăria Costești, însă cu o condiție
Consiliul sătesc Hansca a inițiat procesul de amalgamare a Primăriei Hansca cu Primăria Costești. Decizia a fost luată la ședința consiliului local din 28 mai, la propunerea primarei Elena Moșneguțu. De asemenea, Hansca a primit o propunere de amalgamare din partea satului Molești, însă consilierii din Hansca nu au dat curs acestei invitații.
De menționat că amalgamarea Primăriei Hansca cu Primăria Costești a fost una din formulele de amalgamare discutate în cadrul consultărilor publice din Hansca. Această opțiune a acumulat 90 de voturi ale consătenilor, cu 24 de voturi mai puțin decât o altă opțiune, cea de amalgamare cu Primăria Molești și Primăria Cigîrleni.
Solicitată de IaloveniOnline, primara satului Hansca spune că decizia consilierilor de a opta pentru formula Hansca – Costești are la bază câteva argumente importante. Aceasta spune că oamenii nu sunt împotriva amalgamării cu satul Costești, însă unii dintre săteni au „mai multe supărări” și „conflicte istorice”.
„Noi am avut două consultări publice și întradevăr, mai mulți oameni s-au pronunțat pentru amalgamarea cu Molești. Apoi oamenii care nu au putut veni la consultări ne-au mai scris comentarii, mesaje. Noi am ținut cont și de opiniile exprimate online, de aceea votul s-a extins spre Costești. Da, unii sunt supărați încă din vremurile în care Hansca și Costești au fost împreună și se simt neîndreptățiți pentru cum s-a procedat cu ei după separarea celor două localități. Dar noi am încercat să le explicăm că acum sunt alte vremuri, inclusiv consilierii au argumentat că asta a fost 50 de ani în urmă. Acum toate deciziile se publică și toți pot să le vadă, sunt alte instrumente de a se face dreptate, se poate de protestat, există o transparență și nu mai poate face nimeni de capul lui”, ne-a spus primara de Hansca.
Îm plus, opțiunea de amalgamare Hansca – Molești – Cigîrleni nu mai este valabilă întrucât consilierii din Cigîrleni au decis să nu se implice în procesul de amalgamare voluntară, spune Elena Moșneguțu. Astfel, amalgamarea Hansca-Costești este o opțiunea cu cea mai mare perspectivă de dezvoltare.
„Noi am avut ședința marți, iar Cigîrleni – vineri, înainte de noi. Consilierii din Cigîrleni au votat să nu se amalgameze nici cu Molești, nici cu Răzeni. Astfel, nouă ne-au rămas două variante: ori cu Costești, ori vom merge la amalgamarea normativă, și astfel pierdem stimulentele. Hansca și Molești nu este o opțiune viabilă, întrucât împreună nu acumulăm 3 mii de locuitori. Aici intervine un aspect extrem de important: La Primăria Hansca suntem trei specialiști atestați în scrierea proiectelor europene, noi suntem o primărie care aplică la multe proiecte transnaționale, europene, etc, și la toate se cere o populație de minim 5 mii de locuitori. Dacă ne amalgamăm cu Molești și vom fi 3 mii de locuitori, ce o sa rezolvăm? Nu o să putem rezolva nimic. Împreună cu Costești vom avea o populație mai mare, o să putem aplica la multe proiecte și vom avea și stimulente mai mari. Din acest considerent consilierii au optat pentru amalgamarea Primăriei Hansca cu Primăria Costești.”
De asemenea, Elena Moșneguțu spune că condiția de aur pe care Hansca o înaintează Costeștiului este ca în cadrul noii Primării formate să existe o funcție de viceprimar pentru satul Hansca.
„Eu am discutat și cu fostul primar, actualul deputat Ilie Ionaș, și cu actualul primar de Costești și le-am spus: haideți să dezmințim mitul că după amalgamare vor dispărea localitățile. Trebuie să formăm o echipă și să lucrăm, să dezvoltăm localitățile, să demonstrăm că putem lucra și după amalgamare. Avem exemplul României, unde sunt și câte 19 comune într-o localitate și primarul depune efort și aplică la proiecte pentru toate. Deci se poate. Sperăm să avem o conlucrare bună și la noi”, se arată optimistă Elena Moșneguțu.
Conform simulatorului de amalgamare, dacă Primăria Hansca s-ar amalgama Primăria Costești, noua entitate administrativă ar număra peste 9200 de locuitori și ar primi stimulente financiare în valoare de 35,9 milioane de lei.
De menționat că această decizie nu este una finală. După controlul legalității deciziei de către Cancelaria de Stat, urmează alte procese de pregătire, analiză și consultare a populației, după care luarea deciziei finale.
