Explainer | Agricultura Moldovei și Uniunea Europeană: cele mai răspândite falsuri și ce spun datele
În spațiul public circulă mai multe afirmații potrivit cărora apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar duce la pierderea piețelor tradiționale, la falimentul fermierilor sau chiar la dispariția agriculturii locale. Unele dintre aceste mesaje pornesc de la probleme reale ale agricultorilor — secetă, costuri ridicate și necesitatea investițiilor — dar ajung la concluzii care nu sunt susținute de date.
Iată unele dintre narațiunile răspândite și ce arată sursele oficiale și platformele de fact-checking.
Fals promovat: „UE nu are nevoie de produsele moldovenești, iar fructele noastre vor ajunge la gunoi”
Această narațiune susține că agricultorii moldoveni nu ar avea șanse pe piața europeană și că produsele locale ar fi respinse de consumatorii din UE.
Realitatea: Piața europeană nu este închisă pentru producătorii moldoveni. Dimpotrivă, UE este de mai mulți ani principala destinație a exporturilor Republicii Moldova: 67,5% din totalul exporturilor ajung pe piețele europene. În plus, Comisia Europeană precizează că Moldova este exportator net de produse agroalimentare pe piața UE.
Datele BNS arată că exporturile către UE au depășit 2,5 miliarde de dolari în 2025.
Asta nu înseamnă că orice produs poate fi exportat fără condiții. Producătorii trebuie să respecte cerințe privind siguranța alimentară, calitatea și conformitatea. Însă existența acestor condiții nu înseamnă că piața europeană este inaccesibilă.
Fals promovat: „UE ne va obliga să folosim semințe modificate genetic”
O altă afirmație falsă este că, odată cu apropierea de UE, agricultorii moldoveni vor fi obligați să folosească semințe modificate genetic și că produsele locale își vor pierde caracteristicile tradiționale.
Realitatea: Nu există o obligație pentru fermierii din UE de a cultiva plante modificate genetic. OMG-urile sunt supuse unui sistem european de autorizare, evaluare și control.
Regulile europene privind semințele stabilesc cerințe referitoare la identitatea, calitatea și sănătatea materialului de reproducere vegetală. Acestea nu obligă agricultorii să folosească OMG-uri.
Nici gustul unui fruct sau al unei legume nu este stabilit de legislația europeană. Alegerea soiului ține de producător și de caracteristicile culturii, inclusiv productivitate, rezistență, gust și rezistența la transport.
Fals promovat: „UE obligă Moldova să renunțe la exporturile către Rusia și Belarus”
În spațiul informațional au apărut afirmații atribuite ministrului agriculturii, Eugeniu Osmochescu, potrivit cărora Chișinăul ar urma să suspende exporturile către Rusia și Belarus pentru a respecta cerințele Bruxellesului.
Realitatea: Platforma Veridica a constatat că declarațiile demnitarului au fost scoase din context. Potrivit verificării, ministrul s-a referit la posibilitatea alinierii Moldovei la sancțiunile internaționale privind importurile din aceste state, nu la interzicerea exporturilor moldovenești. În același timp, oficialul a vorbit despre necesitatea sprijinirii exportatorilor moldoveni pentru accesul pe piața UE.
Fals promovat: „UE va lua pământurile moldovenilor”
O altă narațiune susține că aderarea la UE ar obliga Republica Moldova să permită străinilor să cumpere terenurile agricole, ceea ce ar duce la dispariția fermelor locale.
Realitatea: Regimul proprietății terenurilor agricole ține de legislația națională și de condițiile negociate în procesul de aderare. Nu există nicio regulă care să facă obligatorie vânzarea către cetățeni sau companii străine a terenurilor agricole din Moldova.
Mai mult, și alte state membre UE au negociat perioade de tranziție și restricții privind achiziționarea terenurilor agricole de către străini.
Prin urmare, formula „aderarea înseamnă că străinii vor cumpăra toate pământurile” transformă o chestiune juridică și negociabilă într-o certitudine care nu are corespondent în regulile UE.
Fals promovat: „Comisia Europeană refuză să ajute agricultorii moldoveni”
O pretinsă scrisoare a Comisiei Europene, distribuită online, susținea că UE ar fi refuzat sprijinul financiar solicitat pentru agricultorii moldoveni afectați de crizele din sector.
Realitatea: Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Delegația UE în Republica Moldova au calificat documentul drept fals. Presupusul act imita o comunicare oficială, însă nu provenea de la Comisia Europeană și, mai mult, conținea erori de formatare și de conținut.
Este un exemplu de fals în care nu este modificată o declarație reală, ci este fabricat un document pentru a crea impresia unei poziții oficiale a UE.
Ce este adevărat în toate aceste mesaje?
Agricultura moldovenească are probleme reale. Adaptarea la cerințele unei piețe mai exigente poate necesita investiții în utilaje, irigare, depozitare, trasabilitate și siguranță alimentară. Pentru unele ferme, în special cele mici, aceste costuri pot fi o provocare.
Dar aceste probleme nu trebuie confundate cu afirmația că UE ar închide piața pentru produsele moldovenești.
Datele oficiale ale BNS arată că UE este deja principala piață de export a Republicii Moldova: 67,5% din exporturile de mărfuri au ajuns în 2025 în statele membre. În același timp, Comisia Europeană descrie Moldova drept exportator net de produse agroalimentare către UE.
De aceea, atunci când apare mesajul că „standardele europene distrug agricultura”, trebuie verificate separat trei lucruri: ce prevede concret norma invocată, ce arată datele privind exporturile și care este sursa afirmației.
