Foto simbol: Satul Pojăreni/FacebookAmalgamarea voluntară: se renunță la limita de 25 km, iar noua unitate administrativ-teriorială ar putea avea altă denumire decât centrul administrativ
Decizia de amalgamare voluntară, care presupune unirea benevolă a primăriilor, ar putea fi adoptată cu majoritatea voturilor consilierilor locali aleși, și nu cu două treimi, așa cum este prevăzut în prezent. De asemenea, ar urma să fie eliminată regula care stabilea o distanță maximă de 25 de kilometri între centrul administrativ al unității amalgamate și oricare dintre localitățile componente. Prevederile se regăsesc într-un proiect de îmbunătățire a procesului de amalgamare, supus consultărilor publice după discuțiile organizate de Guvern în raioane.
Potrivit notei de fundamentare, în condițiile digitalizării serviciilor publice și ale creării centrelor unificate de prestare a acestora, criteriul distanței dintre centrul administrativ și celelalte localități își pierde relevanța. Centrul administrativ al unității amalgamate va fi selectat prin consens de către grupul comun de lucru, urmând să fie confirmat ulterior prin deciziile de amalgamare voluntară adoptate de autoritățile locale.
Documentul propune și completarea legii cu un nou articol, care stabilește că, de regulă, unitatea administrativ-teritorială (UAT) amalgamată va prelua denumirea localității desemnate drept centru administrativ. Totuși, dacă localitățile participante ajung la un consens, acestea vor putea decide o altă denumire pentru noua unitate administrativ-teritorială.
Alegerile locale în unitățile administrativ-teritoriale amalgamate ar urma să fie organizate în cadrul alegerilor locale generale din anul 2027. Până atunci, consiliile locale și primarii localităților care se comasează își vor exercita mandatul până la primul tur de scrutin. În perioada de tranziție, până la constituirea legală a noului consiliu al unității amalgamate și validarea mandatului de primar, competențele vor fi exercitate de autoritățile localității desemnate drept centru administrativ.
Cu 893 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate administrativ țări din Europa. Reforma administrației publice locale inițiată de autorități include atât mecanismul de amalgamare voluntară, cât și pe cel de amalgamare normativă.
Până în prezent, două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare: orașul Leova și comuna Călinești. În același timp, au fost aprobate 135 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară, iar peste 300 de comunități și-au exprimat interesul față de acest proces.
În perioada ianuarie–februarie, Guvernul a organizat consultări publice cu organizațiile de profil, precum Congresul Autorităților Locale din Moldova și Centrul pentru Administrație Locală Europeană, dar și cu reprezentanți ai societății civile și ai partidelor politice parlamentare și extraparlamentare. Totodată, au avut loc discuții în fiecare raion al țării.
„Am fost deja în 29 de raioane și am discutat cu aproximativ 3700 de aleși locali. Sunt discuții utile pentru a construi această reformă împreună. Vă rugăm să fiți partenerii noștri în acest proces. Cu toții ne dorim ca, prin această reformă, serviciile publice locale să devină mai bune, mai accesibile și mai transparente pentru cetățeni”, a declarat Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Pentru susținerea procesului de amalgamare, în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 sunt prevăzute peste 173 de milioane de lei, de două ori mai mult decât în anul precedent.
