
FOTO // Foști magistrați condamnați în România, în slujba lui Platon
O fostă șefă a DIICOT condamnată la patru ani de închisoare, un fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România condamnat pentru falsuri și un procuror sancționat cu excluderea din magistratură se numără printre experții care promit să monitorizeze respectarea legii în Republica Moldova. Noul ”Comitet pentru Justiție” a fost prezentat astăzi la Chișinău, de platforma civică ”Bună Ziua”, lansată de fugarul Veaceslav Platon, și Asociația CPAC din România. Inițiatorii vorbesc despre independență, transparență și aplicarea egală a legii. Când discuția a ajuns însă la bani, răspunsul a fost mai puțin limpede: comitetul nu are un finanțator declarat, scrie deschide.md.
Cu un nume optimist și un trecut deloc lipsit de controverse, platforma ”Bună Ziua” a lui Veaceslav Platon își propune să facă ordine în justiția Republicii Moldova. Pentru această misiune, și-a găsit parteneri peste Prut, printre foști magistrați români ale căror cariere au fost marcate inclusiv de condamnări penale și sancțiuni disciplinare.
Noua structură, prezentată drept un comitet independent de experți, promite să analizeze legile, reformele și activitatea instituțiilor judiciare. Membrii săi vor examina evoluțiile din ultimii 11 ani, începând cu 2015, și vor publica rapoarte, recomandări și propuneri de îmbunătățire a legislației.
În comunicatul de lansare, organizatorii insistă asupra principiului că legile nu trebuie doar adoptate, ci și aplicate. Un principiu greu de contestat. Mai interesant este însă cine vine să le explice autorităților de la Chișinău cum trebuie pus în practică.
Alina Bica: de la conducerea DIICOT la condamnarea pentru favorizarea unui infractor
Una dintre figurile centrale ale noului comitet este Alina Mihaela Bica, fost procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România.

Bica a condus DIICOT între 2013 și 2014, dar notorietatea sa publică nu se rezumă la funcțiile ocupate. În 2019, aceasta a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.
Înainte de pronunțarea hotărârii definitive, Bica a părăsit România. A fost localizată în Costa Rica, iar ulterior s-a stabilit în Italia, unde a obținut recunoașterea condamnării și aplicarea regimului italian de executare a pedepsei.
În octombrie 2025, Curtea de Apel București a stabilit definitiv că pedeapsa fusese executată integral în Italia și a retras mandatul european de arestare. Potrivit presei române, fosta șefă DIICOT nu a petrecut însă nicio zi efectiv în penitenciar, regimul aplicat în Italia incluzând o formă de arest la domiciliu pe timpul nopții.
Așadar, condamnarea penală a Alinei Bica rămâne un fapt juridic, chiar dacă formele de executare au fost retrase.
Acum, fosta șefă DIICOT revine în spațiul public în postura de expert care promite să evalueze funcționarea justiției moldovenești.
Toni Neacșu: fost membru CSM din România, condamnat pentru falsuri
Din comitet face parte și Adrian Toni Neacșu, avocat, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România.

În martie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar privind documente justificative falsificate și drepturi salariale încasate în perioada în care activa la CSM.
Potrivit relatărilor presei românești, ancheta DNA a vizat aproximativ 67 mii de lei românești, reprezentând salarii și alte drepturi asociate unor zile în care magistratul ar fi absentat nemotivat de la serviciu. Instanța l-a obligat să achite și despăgubiri către CSM.
Neacșu, care a demisionat din magistratură în 2013, se alătură acum unei structuri ce își propune să verifice inclusiv responsabilitatea instituțiilor publice și consecințele încălcării legii.
Angela Ciurea: un fost procuror exclus din magistratură, printre experții pentru integritatea justiției
Un alt nume din comitet este Angela Ciurea, fost procuror-șef adjunct al DIICOT, care a activat și în cadrul Direcției Naționale Anticorupție din România.

Cariera sa în magistratură a fost marcată de un scandal izbucnit după ce s-a întâlnit, în decembrie 2008, la Nisa, cu omul de afaceri Stamen Stanchev, inculpat într-un dosar privind privatizările strategice din România.
În septembrie 2009, Secția pentru procurori a CSM a decis sancționarea disciplinară a Angelei Ciurea cu excluderea din magistratură, invocând încălcarea regimului incompatibilităților și exercitarea funcției cu rea-credință.
Viorica Stoica: numele unui procuror din controversa alegerilor prezidențiale din 2004
Pe lista experților figurează și Viorica Stoica, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu o carieră începută în 1992.

Numele său a apărut în presa românească în contextul controverselor privind anchetarea presupusei fraudări a alegerilor prezidențiale din 2004.
De-a lungul timpului, activitatea sa a făcut obiectul unor acuzații și sesizări, inclusiv al unei sesizări privind presupuse fapte de corupție. În cazul acesteia din urmă, DNA a dispus neînceperea urmăririi penale.
Mihai Andi Malaliu: judecătorul cu dosar pierdut la CtEDO
Din comitet face parte și Mihai Andi Malaliu, fost judecător la Tribunalul București, pensionat în 2023. Cariera sa a fost marcată de controverse privind modul în care a examinat și motivat unele dosare penale.

În 2012, Malaliu a pronunțat o sentință într-un dosar de corupție care îl viza, printre alții, pe omul de afaceri Maricel Păcuraru. Hotărârea a fost desființată de Curtea de Apel București, care a constatat că motivarea reprezenta, practic, o copie a rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.
În decizia din 28 noiembrie 2012, judecătorii instanței superioare au criticat faptul că Malaliu a preluat susținerile acuzării, fără să analizeze apărările inculpaților și probele administrate în timpul judecății.
Mai recent, numele fostului magistrat a reapărut în atenția publică după o hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
La 27 octombrie 2026, CtEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un dosar în care Malaliu condamnase trei persoane la închisoare, fără să audieze direct martorele ale căror declarații au avut un rol esențial în stabilirea vinovăției.
Curtea a stabilit că simpla consultare a declarațiilor consemnate anterior nu oferea garanții suficiente pentru evaluarea credibilității martorelor, mai ales în condițiile existenței unor contradicții între depoziții. România a fost obligată să achite despăgubiri reclamanților.
Astfel, un magistrat ale cărui hotărâri au fost criticate pentru deficiențe grave de motivare și examinare a probelor se regăsește acum printre experții care își propun să evalueze calitatea actului de justiție din Republica Moldova.
Cine plătește pentru noul comitet? Răspunsul Alinei Bica
Dincolo de CV-urile experților, un alt subiect sensibil îl reprezintă finanțarea proiectului.
Întrebată despre proveniența banilor, Alina Bica a declarat că noul comitet va funcționa din resursele Asociației CPAC, fără să indice un finanțator concret.
”Finanțarea este din surse private și publice. Nu există un finanțator declarat. Conform legislației române, există persoane care sponsorizează asociația. Se va publica pe site-ul asociației lista societăților care sponsorizează proiectele din cadrul asociației. Nu suntem finanțați de oameni politici sau partide politice”, a dat asigurări Bica.
Declarația lasă însă deschisă întrebarea esențială: cine asigură, în realitate, resursele necesare activității comitetului?
Iar întrebarea devine cu atât mai relevantă cu cât proiectul este realizat la inițiativa platformei ”Bună Ziua”, lansată de Veaceslav Platon.
Bica a recunoscut că invitația de colaborare a venit din partea platformei cu câteva luni înaintea evenimentului. Potrivit acesteia, cele două organizații au semnat un protocol prin care experții români își păstrează autonomia în alegerea temelor și elaborarea concluziilor.
Fosta șefă DIICOT a susținut că echipa sa s-a informat despre controversele legate de inițiatorii proiectului înainte de a accepta colaborarea. A insistat însă că reprezentanții platformei nu vor interveni în evaluările comitetului.
Rămâne de văzut dacă promisiunea de transparență va fi urmată și de publicarea informațiilor complete privind finanțatorii, sumele și raporturile contractuale dintre parteneri.
Veaceslav Platon vrea să ia la puricat justiția care l-a condamnat la închisoare
În spatele platformei ”Bună Ziua” se află Veaceslav Platon, supranumit în spațiul public ”raiderul nr. 1 din CSI”, cunoscut pentru implicarea sa în numeroase litigii și dosare penale cu rezonanță.
Platon a anunțat lansarea platformei în septembrie 2026, prezentând-o drept un proiect menit să reunească specialiști din Republica Moldova și din diaspora pentru elaborarea unor soluții economice, politice și juridice.
El a declarat atunci că nu intenționează să conducă personal organizația și că preferă să joace rolul de intermediar al discuțiilor.
Biografia judiciară a inițiatorului este însă greu de separat de noua sa preocupare pentru funcționarea justiției.
Platon a fost condamnat în Republica Moldova în 2017, în dosarul fraudei bancare, însă condamnarea a fost ulterior anulată, iar cauza a cunoscut o serie de evoluții judiciare. Omul de afaceri a fost vizat și de alte investigații privind fraude financiare și spălare de bani, respingând acuzațiile și susținând că este persecutat politic.
În prezent, autoritățile Republicii Moldova încearcă să obțină extrădarea sa din Marea Britanie.
Potrivit Procuraturii Generale, prima cerere de extrădare a fost transmisă în septembrie 2024, iar Platon a fost reținut la Londra în martie 2025. O a doua solicitare a urmat în mai 2025, în legătură cu alte două cauze penale.
Ulterior, omul de afaceri a fost eliberat sub cauțiune, însă procedura de extrădare a continuat.
Astfel, în timp ce statul încearcă să-l aducă pe Veaceslav Platon în fața juraților, platforma lansată de acesta își propune să evalueze chiar funcționarea sistemului judiciar moldovenesc.
Transfer de (ne)credibilitate
Prin aducerea în prim-plan a unor foști magistrați din România, se prefigurează o încercare de a face un transfer de autoritate și prestigiul justiției de peste Prut. Numai că o privire mai atentă asupra biografiilor celor prezentați drept experți arată o realitate mai puțin măgulitoare. Printre cei chemați să dea lecții despre respectarea legii în Republica Moldova se numără foști magistrați condamnați penal, un procuror sancționat cu excluderea din magistratură și un fost judecător ale cărui hotărâri au fost criticate pentru încălcarea unor garanții fundamentale ale procesului echitabil. Nu toți au aceeași situație juridică, dar nici nu pot fi prezentați drept o delegație reprezentativă a sistemului judiciar românesc.
De altfel, niciuna dintre instituțiile justiției din România nu i-a mandatat să evalueze activitatea judecătorilor și procurorilor moldoveni. Ei participă la acest proiect în nume propriu, sub umbrela unei asociații private, alături de o platformă lansată de raiderul nr.1 din CSI, pe care autoritățile de la Chișinău încearcă să-l extrădeze din Marea Britanie pentru a răspunde în fața justiției. Iar în timp ce noul comitet promite transparență și responsabilitate, finanțarea proiectului rămâne insuficient explicată. Se conturează astfel un paradox greu de trecut cu vederea: o platformă lansată de Veaceslav Platon își propune să supravegheze justiția moldovenească apelând, între alții, la foști magistrați care au avut ei înșiși probleme serioase cu legea.