ialovenionline
Text asociat

Interviu// Numele funcţionarilor şi sumele alocate din buget sunt date de interes public

8 octombrie 2020
76 vizualizări

Sergiu Bozianu (în fotografie), în prezent – preşedintele Asociației pentru protecţia vieţii private, în trecut – şef de direcţie la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, a afirmat public, că “Anonimizarea/estomparea NUMELUI, PRENUMELUI funcționarilor care participă la emiterea actelor publice REPREZINTĂ O ÎNCĂLCARE a dreptului de acces la informație și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, or, acestea reprezintă date cu caracter personal de interes public care urmează a fi afișate!”.

Ascunderea acestor date, în opinia expertului, înseamnă încălcarea mai multor legi, şi anume: art. 32 alin. (2) din Legea Supremă, art. 4 alin. (1) lit. a) și lit. b), art. 10 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal; art. 4, art. 22 lit. b) din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor de demnitate publică; art. 11 alin. (1) pct. 1) din Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație, art. 6 alin. (1), alin. (2) din Legea nr. 64/2000 cu privire la libertatea de exprimare, art. 5, art. 22 alin. (1) lit. b), din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Întrucât realităţile locale ne demonstrează, că funcţionarii aplică diferit regulamentele de care se conduc, atunci când fac publice actele locale, i-am solicitat un interviu lui Sergiu Bozianu, ca să clarificăm unele aspecte de domeniu.

Dle Bozianu, întâlnim adesea, în actele publice, formulări de genul „Se numeşte Doamna XXXXXXX în funcţie publică”. Funcționarii care estompează aceste date înainte de a face publice documentele, invocă Legea privind protecția datelor cu caracter personal, și mai adaugă că dacă n-ar face-o, li s-ar aplica amenzi. Se referă sau nu legea numită la modul în care trebuie să apară actele publice pentru informarea cetățenilor pe paginile web și pe panourile informaționale ale autorităților?

Numele, prenumele, numărul de contact şi adresa de domiciliu a cetăţeanului intră sub incidenţa Legii cu privire la datele cu caracter personal. Însă, în cazul persoanelor publice – dar persoane publice sunt toţi funcţionarii publici (conform Legii cu privire la libertatea de exprimare, art. 2, funcţionarul public este o persoană publică), cerinţele Legii privind protecţia datelor nu se aplică în aceeaşi măsură ca şi în privinţa unui cetăţean simplu. Cu alte cuvinte, art. 10 din Legea privind protecţia datelor cu caracter personal stabileşte foarte clar că datele despre persoanele publice, care sunt de interes public (aici vorbim de numele, funcţia unei persoane publice şi când a fost numită) – aceste informaţii sunt de interes public şi în privinţa acestor informaţii nu trebuie aplicată depersonalizarea sau anonimizarea. Ar fi normal, ca în aceste informaţii, spre exemplu, să nu să se publice adresa de domiciliu a funcţionarului, dar numele, prenumele, funcţia, denumirea instituţiei, informaţia despre transfer sau eliberare din funcţie este absolut legal şi normal de a fi publicată! Ba mai mult, nepublicarea acestor informaţii reprezintă încălcarea Legii privind accesul la informaţie, şi în cazul dat, orice cetăţean care se simte lezat sau stresat de această problemă, poate reclama sau depune plângeri pe subiectul dat.

De multe ori, dacă încercăm să ne informăm de pe portalul informațional www.actelocale.gov.md, putem întâlni decizii ale consiliilor locale, în care responsabilii de publicare înțeleg să ascundă sumele de bani, alocate din buget, de exemplu, pentru anumite lucrări publice sau premii. Am întâlnit recent o decizie, cu referire la o primărie din r. Ialovenu, în care scrie “Se alocă XXXXXXXXX bani pentru reparația scărilor primăriei”, iar despre document se spune că “conţine date cu caracter personal”, fiind ascuns numele primarului, responsabil de executare. Legea 133 într-adevăr dictează așa ceva?

Sumele alocate pentru reabilitări sau chestiuni administrative nu reprezintă date cu caracter personal, nici nu cad sub incidenţa legii respective. Aici autoritatea publică trebuie să se conducă de Legea privind transparenţa procesului decizional şi de Legea privind accesul la informaţie, unde negru pe alb este scris că aceste informaţii urmează să fie publice şi afişate. Dacă, de exemplu, se fac anumite achiziţii publice, activitatea cade şi sub incidenţa legii privind achiziţiile publice, dar şi în cazul achiziţiilor publice, suma trebuie să fie afişată şi ea este publică. Numele funcționarului responsabil NU trebuie ascuns! – Care ar fi cerințele pentru afișarea semnăturilor persoanelor care garantează conformitatea actelor, de exemplu, semnăturile primarilor pe dispoziții sau a președinților de ședințe pe deciziile aprobate şi publicate? Acestea trebuie ascunse sau nu? – Iată în cazul semnăturilor persoanelor oficiale, acestea ar fi necesar de a fi blurate sau estompate din document, pentru că aceste informaţii nu sunt informaţii de interes public. Însăşi faptul publicării actului deja prezumă că el este autentic. Din punct de vedere juridic, un act oficial scanat şi publicat, nu are aceeaşi forţă juridică ca şi actul cu semnătura olografă. Mai mult ca atât, nepublicarea semnăturii ne scapă de pericolul falsificării acesteia pe viitor. Vreau să vă zic, din practică, că au existat câteva cazuri, când astfel de semnături au fost preluate din internet, şi aplicate pe document în format electronic prin aplicaţii simple. Un caz sonor – câţiva angajaţi au primit scrisoare de la angajator că sunt destituiţi din funcţii. A trecut ceva timp până au înţeles că cineva a făcut o glumă, şi a reprodus aceste semnături. De aceea, semnăturile persoanelor oficiale nu sunt necesare a fi făcute publice.

Autorităţile afişează de multe ori componenţa diferitor comisii, cum ar fi cele create prin dispoziţia primarului, prin decizia consiliului, fie că sunt comisii de licitaţie, de achiziţii sau consilii de administrare la întreprinderile municipale, altfel de comisii. Şi numele persoanelor incluse în aceste decizii sau dispoziţii, la fel sunt burate sau estompate. Ce prevede legea în aşa cazuri?

Numele membrilor comisiilor sunt date cu caracter personal DE INTERES PUBLIC. De aceea, soluţia corectă – în nici un caz nu se blurează şi nu se estompează. Aceste date trebuie să fie afişate!

Are cetăţeanul dreptul la răspuns la întrebarea adresată unui funcționar din primărie, de exemplu, plătit din bugetul la care contribuie toți, ce salariu lunar are? Cel mai des auzim că sunt ”date cu caracter personal”. Ce s-a schimbat în ultimii 20 de ani, de când s-a introdus Legea privind accesul la informaţi în acest caz?

S-a schimbat, şi foarte mult, dar în favoarea dreptului de acces la informaţie al cetăţenilor. Avem Legea privind declararea veniturilor şi proprietăţilor funcţionarilor publici, care au obligaţia de a depune declaraţii cu privire la venituri, averi şi interese, care sunt publice pe pagina Autorităţii Naţionale de Integritate. Dar mai este şi dreptul fiecărui cetăţean, în temeiul Legii privind accesul la informaţie, să solicite, chiar şi prin telefon, aceste informaţii de la funcționar. Cu alte cuvinte, numele, prenumele şi salariul funcţionarului, funcţia deţinută, sunt de interes public şi fiecare poate să le solicite aceste informaţii fără să justifice necesitatea obținerii ei.

Şi totuşi, ce anume protejează Legea nr. 133? De exemplu, dacă solicităm date despre persoanele juridice cărora li se achită bani publici pentru servicii, primim răspuns de la jurişti că sunt date cu caracter personal.

Eu cred că problema constă în două aspecte. Primul: analfabetismul funcţional, când persoanele care examinează aceste cereri nu cunosc ce spune legea, nu au capacitatea de a aprecia corect, şi doi, când aceste refuzuri se eliberează în mod tendențios, cu scopul de a ascunde sau de a se eschiva de la un răspuns prompt. Şi în primul, şi în cel de-al doilea caz, nu există nici o scuză din punct de vedere legal. Se încalcă flagrant Legea privind protecţia datelor! Regula de bază e că această lege este pentru a proteja datele personale exclusiv ale persoanelor fizice, nu şi ale celor juridice.
Datele personale ale persoanelor fizice pot fi dezvăluite şi publicate de către mass-media, atunci când aceste informaţii sunt de interes public. Şi asta stipulează şi Legea privind accesul la informaţii, şi Legea cu privire la libertatea de exprimare, şi Legea privind protecţia datelor. Vreau să vă spun că ne confruntăm foarte des cu această problemă, şi ultimii doi ani de zile, de când am înființat Asociaţia privind protecţia vieţii private, am examinat mai multe plângeri de interpretare abuzivă a Legii privind protecţia datelor cu caracter personal, prin care se încălca dreptul la acces la informaţie, decât viceversa – că s-a încălcat dreptul la viaţa privată. În ultimii doi ani de zile am lucrat asupra unui proiect de lege, care are sarcina de a amenda cadrul juridic actual. Chiar săptămâna trecută acest proiect de lege a fost transmis către Guvern.
Autorii legii propun ca la art. 8 al Legii privind accesul la informaţie să fie introdusă noţiunea de “dată cu caracter personal de interes public”. Acolo sunt enumerate expres categoriile de date de acest fel: venituri, proprietăţi, cum a ajuns în funcţie, cum a gestionat fonduri publice, cum îşi exercită sarcinile şi responsabilităţile, datele despre partidele politice, datele despre fondatorii portalurilor de ştiri, etc.
Au fost enumerate expres categoriile de date personale, în privinţa cărora să nu se aplice Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. Sperăm foarte mult ca aceste amendamente să fie aprobate şi existenţa lor să ajute la clarificarea – care date personale sunt publice, şi care date personale nu sunt publice. O altă prevedere importantă pe care o promovăm – sancţiuni pentru persoanele care vor interpreta eronat sau tendențios cerinţele Legii privind protecţia datelor cu caracter personal. Astăzi, prin simplul fapt că ar fi date personale, funcţionarul se eschivează de la răspuns şi nu survine nici o consecinţă. Vrem să fie asigurată această proporţionalitate dintre protejarea vieţii private şi dreptul de acces la informaţie.


Distribuie

Lasă un răspuns

ialoveni

Despre proiect

IaloveniOnline reprezintă o sursă de informare despre actualitatea locală, procesul de guvernare la nivel local, un instrument de sesizare a problemelor din raionul Ialoveni, dar și o platformă pentru discuții și comentarii.

mai multe informații

15 sesizări

ne implicăm pentru o comunitate mai bună

Dă de știre dacă ai observat o neregulă. Gunoi aruncat, corupție, ilegalități, străzi sau trotuare deteriorate?

Pune umărul să le rezolvăm pe toate rând pe rând. Totul începe cu o sesizare.

Vezi toate sesizările