INTERVIU. Olga Balmuș, noua șefă a DGE Ialoveni: Despre optimizarea școlilor, probleme și soluții în domeniul educației din raion

„Educația trebuie să atingă nu doar indicatori, ci și inimi” – este convingerea fermă a noii șefe a Direcției Generale Educație Ialoveni, numită în funcție acum o lună. Cu o experiență solidă în proiecte educaționale la nivel național, Olga Balmuș își propune să modernizeze sistemul local de învățământ prin inițiative centrate pe echitate, transparență și sprijin pentru cadrele didactice. Despre starea actuală în domeniul educației, despre problemele prioritare din raion și soluțiile pe care le are, despre optimizarea școlilor și planurile menite să transforme educația, a vorbit noua șefă a DGE într-un interviu amplu pentru IaloveniOnline.

IaloveniOnline: La sfârșitul lunii iunie ați câștigat un concurs, ulterior ați fost confirmată, prin votul consilierilor raionali, în funcția de șefă a Direcției Generale Educație. Ce v-a făcut să aplicați pentru această funcție și ce credeți că vă recomandă pentru a conduce domeniul învățământului în raion?

Olga Balmuș: Am aplicat pentru această funcție din convingerea că experiența mea profesională poate fi pusă în slujba comunității educaționale din raionul Ialoveni într-un mod strategic și eficient. Mă motivează dorința de a contribui la modernizarea și dezvoltarea sistemului educațional din raion, prin inițiative realiste, colaborative și centrate pe elev și profesor.

Cred că mă recomandă o experiență solidă în proiecte educaționale de anvergură, capacitatea de a construi echipe funcționale și de a gestiona procese complexe. Am avut ocazia să colaborez cu sute de cadre didactice din toată țara. Cunosc provocările din teren, dar mai ales soluțiile care pot face diferența. Nu vin cu promisiuni, ci cu un plan concret, construit pe dialog, transparență și profesionalism.

IaloveniOnline: Am urmărit numirea dvs în funcție, inclusiv reacțiile în mediul online. Ați primit foarte multe felicitări și încurajări. Au fost și comentarii în care unii și-au exprimat speranța că veți „îndrepta” anumite lucruri lăsate de foștii șefi ai Direcției și că veți conduce Direcția cu profesionalism, „spre deosebire de alții”, care nu au avut viziune în această funcție. Care este starea de lucruri în Direcție? Cum vedeți situația în domeniul educațional?

Olga Balmuș: Înainte de toate, doresc să mulțumesc tuturor celor care mi-au transmis gânduri bune și mesaje de susținere. Le simt ca pe o responsabilitate în plus, nu ca pe o laudă. Referitor la comentariile din spațiul public, prefer să nu privesc activitatea din trecut prin prisma criticii, ci mai degrabă a lecțiilor învățate și a continuității. Fiecare echipă a lucrat în contextul său, iar eu preiau mandatul cu dorința sinceră de a construi – nu de a demola.

Pot spune că Direcția are oameni profesioniști, dedicați, dar și procese care pot fi îmbunătățite. Am început cu o analiză obiectivă a activităților curente, a procedurilor interne și a relației cu instituțiile școlare. Sunt multe lucruri care funcționează, dar și spații de dezvoltare – mai ales în ceea ce privește digitalizarea, comunicarea cu actorii educaționali și sprijinul concret oferit școlilor.

Văd domeniul educațional ca un sistem viu, care are nevoie de viziune, dar și de răbdare, de echilibru între inovație și stabilitate. Cred că prin dialog, transparență și o echipă funcțională vom putea oferi școlilor din Ialoveni direcția de care au nevoie pentru a se dezvolta durabil.

IaloveniOnline: În cadrul concursului, ați prezentat un Program de dezvoltare a domeniului. Care sunt obiectivele pe care vi le-ați propus în perioada exercitării mandatului? Ce cuprinde acest Program pe care l-ați elaborat?

Olga Balmuș: Prezentarea programului în cadrul concursului a fost pentru mine mai mult decât o formalitate – a fost ocazia de a da glas unei viziuni construite în timp, din experiență practică, observație atentă și dialog cu profesori, directori, părinți. Mi-am propus un program care să atingă nu doar indicatori, ci și inimi, și mentalități, pentru că educația nu înseamnă doar cifre, ci înseamnă relații, încredere, sprijin real și echilibru între exigență și empatie.

 În linii mari, obiectivele Programului vizează:

• modernizarea sistemului educațional local, atât din punct de vedere al infrastructurii, cât și al metodelor de predare;
• asigurarea echității în educație, cu o atenție specială pentru copiii cu CES și elevii din medii vulnerabile;
• motivarea și formarea continuă a cadrelor didactice, pentru că fără profesori susținuți și bine pregătiți, nu putem vorbi despre calitate;
• deschiderea Direcției către comunitate, în spiritul transparenței și al parteneriatului real cu toți actorii interesați.

Am gândit acțiuni atât pe termen scurt, mediu  cât și pe termen lung. Nu am inclus promisiuni abstracte, ci pași reali și măsurabili – iar în tot acest demers, mizez pe colaborare. Acest program nu este doar un plan pe hârtie – este angajamentul meu față de sistemul educațional din Ialoveni, față de fiecare elev și profesor care merită să fie valorizat, susținut și inspirat.

IaloveniOnline: Care sunt, în opinia dvs, trei cele mai mari probleme ale sistemului de învățământ, cărora urmează să le acordați prioritate pe parcursul mandatului? Ce soluții aveți sau ce schimbări vă doriți să implementați?

Olga Balmuș: În orice sistem educațional, provocările sunt multiple, dar dacă ar fi să sintetizez trei probleme majore care necesită intervenție prioritară în raionul Ialoveni, acestea ar fi:

1. Dezvoltarea inechitabilă între instituții – Avem școli cu infrastructură modernă, dar și instituții care funcționează cu resurse minime. Diferențele se resimt în accesul elevilor la digitalizare, laboratoare, conectivitate sau cadre calificate.
   Soluția mea este un plan de intervenție diferențiată, în care alocarea resurselor să se facă în funcție de nevoi reale, completat de atragerea de fonduri externe.
2. Lipsa personalului calificat, în special în școlile mici sau din zone rurale – E o realitate că ne confruntăm cu un deficit tot mai accentuat de profesori și specialiști. Propun un pachet de motivare pentru tinerii specialiști – de la burse de instalare, sprijin în accesarea locuințelor, până la formare prioritară și dezvoltare de carieră accelerată. Vom colabora cu universitățile pedagogice și vom crea parteneriate locale care să susțină acest demers.
3. Nevoia de coerență și leadership educațional la toate nivelurile – De multe ori, direcțiile bune nu se concretizează din lipsa unei viziuni comune sau a unui sprijin managerial coerent. Aici, soluția mea este crearea unui cadru de lucru colaborativ între DGE, directori, mentori și echipele manageriale, inclusiv prin formări dedicate, coaching instituțional și consolidarea unei culturi organizaționale bazate pe încredere, date și transparență.

Toate aceste direcții sunt parte a unui proces complex, dar realist, în care pas cu pas, ne propunem nu să schimbăm totul peste noapte, ci să reconstruim în mod sustenabil ceea ce contează cu adevărat pentru elevi și cadrele didactice.

IaloveniOnline: Atunci când vorbim despre școli, una din cele mai frecvente probleme aduse în discuție este închiderea școlilor. Avem și în raion patru școli care aveau fie zeci de elevi, fie sub 200 de elevi, care au fuzionat cu alte școli mai mari. Această reformă a trezit nemulțumirea multora, inclusiv a primarilor din localitățile vizate, care au fost destul de vocali la acest subiect. Care este poziția dvs față de această situație?

Olga Balmuș: Închiderea sau reorganizarea școlilor este una dintre cele mai sensibile teme în domeniul educației. Înțeleg foarte bine nemulțumirea primarilor și a comunităților locale – pentru că o școală nu este doar un spațiu educațional, ci și un simbol de identitate locală și o ancoră pentru comunitate.

Totuși, această decizie – acolo unde a fost luată – a venit pe fundalul unor realități pe care nu le putem ignora: un număr tot mai mic de elevi, lipsa cadrelor didactice calificate și dificultăți în asigurarea unei educații de calitate comparabile cu școlile mai mari.

Poziția mea este una echilibrată și orientată spre soluții. Nu susțin o reformă grăbită sau impusă de sus în jos. Cred că trebuie să privim fiecare situație în parte și să ne punem întrebarea esențială: „Care este interesul superior al copilului din acea localitate?” Dacă putem asigura o educație echitabilă, de calitate, într-un cadru sigur și stabil – atunci vom căuta toate mijloacele pentru a păstra funcționalitatea instituției.

În paralel, trebuie să oferim comunităților alternative clare și sprijin real: transport școlar sigur și eficient, programe afterschool în centrele de zi, compensarea eforturilor părinților, dar și sprijin psihopedagogic pentru copiii care trec printr-o schimbare.

IaloveniOnline: Performanța unei instituții de învățământ depinde de numărul de elevi pe care îl are? O școală cu 60 de elevi sau cu 150 de elevi, poate avea rezultate bune, având în vedere și capacitatea acelei instituții de a atrage cadre didactice competente și de a le motiva în parcursul lor profesional?

Nu, performanța unei instituții de învățământ nu trebuie redusă exclusiv la numărul de elevi. Am văzut școli mici – cu 60, 80 sau 150 de elevi – care obțin rezultate remarcabile, tocmai datorită implicării autentice a cadrelor didactice, unei relații strânse cu familia și comunitatea, și unui climat școlar cald și sprijinitor.

Problema nu este dimensiunea școlii în sine, ci contextul în care aceasta funcționează. Dacă o școală mică are profesori motivați, resurse didactice adaptate și sprijin din partea autorităților locale, ea poate deveni un model de bună practică.

Este adevărat însă că școlile mici se confruntă mai frecvent cu dificultăți în atragerea și menținerea cadrelor didactice, în special pentru disciplinele de specialitate, și în diversificarea activităților extracurriculare sau a ofertei educaționale.

De aceea, în programul meu am prevăzut măsuri concrete de sprijin pentru aceste școli:
– stimulente pentru tinerii profesori care aleg să activeze în localitățile rurale;
–  digitalizarea predării și crearea de rețele interșcolare, care să permită accesul elevilor din școlile mici la activități comune cu alte instituții.

În concluzie, o școală mică nu este o școală slabă. Cu o viziune clară, implicare comunitară și sprijin adecvat, aceste instituții pot asigura educație de calitate și pot contribui esențial la coeziunea socială în localitățile rurale.

IaloveniOnline: Ați analizat situația la instituțiile care au fuzionat? Ce a arătat anul de studii 2024-2025, a fost comasarea instituțiilor o decizie bună sau nu?

Olga Balmuș: Comasarea instituțiilor de învățământ este un proces complex, care nu poate fi evaluat doar prin prisma cifrelor sau a reacțiilor emoționale. În anul de studii 2024–2025, am analizat evoluțiile în instituțiile care au trecut prin fuziune, iar concluziile sunt nuanțate.

Există aspecte pozitive care trebuie recunoscute:

• Unificarea resurselor a permis o mai bună optimizare a bugetului și, în unele cazuri, extinderea ofertei educaționale (activități extracurriculare etc.);
• Cadrele didactice au beneficiat de un cadru profesional mai stabil și mai multe oportunități de formare.

În același timp, au existat provocări:

• Pentru elevii mai mici, adaptarea la un mediu nou a necesitat timp;
• Unele comunități au perceput comasarea ca pe o pierdere a identității locale a școlii.

Din această perspectivă, consider că comasarea poate fi un instrument, dar nu un scop în sine. Important e să construim școli care răspund nevoilor copiilor și profesorilor.

IaloveniOnline: Mai vedeți instituții în raion care ar trebui să fuzioneze? Dacă da, care?

Olga Balmuș: Este prematur să spunem astăzi, cu nume concrete, care instituții ar trebui să fuzioneze. Cred cu tărie că orice decizie de acest fel trebuie luată doar în urma unei analize riguroase și a unui proces de consultare sinceră cu toate părțile implicate – elevi, părinți, profesori, administrația publică locală.

Ce pot spune cu certitudine este că, în actualul context demografic și financiar, unele școli se confruntă cu dificultăți reale: număr redus de elevi, lipsă de personal calificat, cheltuieli administrative mari raportate la beneficiile educaționale. În astfel de cazuri, fuzionarea poate fi o soluție, dar nu singura și nu impusă.

Sunt adepta unei abordări flexibile și adaptate realității locale: unele comunități pot fi susținute prin școli cu predare combinată, altele prin parteneriate între școli, centre de resurse comune sau forme de educație alternativă. Fiecare decizie trebuie să plece de la interesul copilului și de la dreptul său la educație de calitate, nu doar de la cifre și bugete.

IaloveniOnline: O altă discuție care a pornit disensiuni ține de deschiderea claselor a X-a, în instituțiile în care există cerere pentru o singură clasă de a X-a, adică sunt puțini doritori de a veni la liceu. La Văsieni, spre exemplu, acum doi ani, s-a ajuns chiar și la proteste, după un ping pong de decizii privind deschiderea sau nedeschiderea clasei de a X-a.  Cum vedeți rezolvarea acestui gen de probleme și cum putem evita, pe viitor, astfel de situații?

Olga Balmuș: Este un subiect sensibil și complex, iar experiențele anterioare ne arată cât de importante sunt comunicarea clară, transparența deciziilor și dialogul cu comunitatea locală.

În primul rând, deschiderea unei clase a X-a trebuie să răspundă unor criterii obiective: numărul minim de elevi, capacitatea instituției de a oferi o experiență educațională completă (cadre calificate, dotări, profiluri atractive), dar și sustenabilitatea pe termen lung. Aceste criterii sunt stabilite la nivel național, dar implementarea lor trebuie să țină cont de contextul local.

Cred că ceea ce putem face, ca Direcție Generală Educație, este:

• Să informăm din timp comunitățile cu privire la condițiile de deschidere a claselor liceale și să oferim sprijin pentru orientarea profesională a elevilor de gimnaziu;
• Să susținem liceele mici în elaborarea unor proiecte educaționale atractive, care să atragă elevi – inclusiv prin profiluri vocaționale.

Pe viitor, putem evita astfel de situații printr-un calendar predictibil, prin consultări reale cu APL-urile și directorii și printr-o strategie de rețea școlară care să răspundă nevoilor demografice și educaționale ale fiecărei zone. Scopul nu este să închidem oportunități, ci să garantăm un parcurs liceal de calitate, adaptat realităților din teritoriu.

IaloveniOnline: Dvs ați activat în cadrul proiectului Clasa Viitorului – un proiect ce își propune să digitalizeze sistemul educațional din R. Moldova. Cum veți sprijini procesul de digitalizare în școli și integrarea noilor tehnologii în actul educațional? Sunt măsuri specifice pe care le preconizați în școlile din raion?

Olga Balmuș: Da, am activat în cadrul proiectului Clasa Viitorului, iar această experiență mi-a oferit o înțelegere practică a procesului de digitalizare în școli – cu toate oportunitățile, dar și provocările reale pe care le implică.

Digitalizarea nu înseamnă doar echipamente moderne, ci și capacitate umană de a le folosi cu sens educațional. Tocmai de aceea, la nivel raional, îmi propun o abordare treptată, dar coerentă, pe mai multe paliere:

1. Cartografierea digitală reală a instituțiilor – vom analiza infrastructura existentă, calitatea conexiunii la internet, dotările și competențele digitale ale cadrelor didactice. Fără această imagine clară, orice investiție riscă să fie dezechilibrată.
2. Formarea direcționată a cadrelor didactice, în funcție de nivelul actual de competență și de nevoile reale. Vom colabora cu Clasa Viitorului, dar și cu formatori locali, astfel încât instruirile să fie accesibile și aplicate.
3. Crearea unor nuclee digitale în fiecare zonă a raionului – instituții care au deja experiență cu resurse digitale și care pot deveni centre de mentorat pentru altele.
4. Stimularea utilizării pedagogice a tehnologiei – nu doar în orele de informatică, ci integrat în lecțiile de științe, limbi sau istorie. Aici vom oferi suport pentru crearea de resurse digitale locale și schimb de bune practici.
5. Parteneriate cu operatori de internet pentru a sprijini școlile din mediul rural în asigurarea conectivității și echipamentului de bază.

IaloveniOnline: Dvs ați activat în cadrul proiectului Clasa Viitorului – un proiect ce își propune să digitalizeze sistemul educațional din R. Moldova. Cum veți sprijini procesul de digitalizare în școli și integrarea noilor tehnologii în actul educațional? Sunt măsuri specifice pe care le preconizați în școlile din raion?

Olga Balmuș: La nivelul raionului Ialoveni, îmi propun să consolidăm participarea școlilor la proiecte care aduc nu doar finanțare, ci și dezvoltare profesională și deschidere către inovație. Nu vorbim doar de proiecte „mari” la nivel național, ci și de inițiative adaptate realităților din teritoriu, în funcție de specificul fiecărei școli.

Vom stimula parteneriatele dintre instituțiile de învățământ și APL, agenți economici, centre de tineret sau biblioteci locale, pentru dezvoltarea unor activități educaționale interinstituționale – de la activități extracurriculare, la cluburi tematice, ateliere de antreprenoriat.

Pe termen mediu, mi-aș dori să dezvoltăm o unitate de scriere și management de proiecte la nivelul DGE, care să asigure un sprijin constant pentru școli, dar și pentru inițiativele noastre strategice, astfel încât să nu depindem exclusiv de bugetul raional.

Este important ca profesorii și managerii școlari să simtă că au sprijin real în a transforma ideile în proiecte cu impact.

IaloveniOnline: Cum veți asigura transparența deciziilor luate la nivelul Direcției Educație și implicarea cadrelor didactice în procesul de luare a deciziilor?

Olga Balmuș: Transparența și implicarea cadrelor didactice în procesul decizional nu trebuie să fie doar un deziderat, ci un principiu de lucru constant la nivelul Direcției Generale Educație.

Pentru asigurarea transparenței, voi acționa pe mai multe dimensiuni:

1. Publicarea periodică a deciziilor majore și a rapoartelor de activitate pe site-ul Direcției, inclusiv bugetele alocate pe programe, granturi, investiții în infrastructură sau formare profesională;
2. Consultări prealabile cu instituțiile educaționale înaintea luării unor decizii cu impact major (ex: reorganizări, redistribuiri de resurse, modificări curriculare);
3. Crearea unui buletin informativ lunar, accesibil tuturor managerilor și cadrelor didactice, care să conțină noutăți, oportunități, date statistice și planuri ale DGE.

În ceea ce privește implicarea cadrelor didactice, voi susține:

1. Instituționalizarea unui Consiliu consultativ al cadrelor didactice la nivel raional, format din reprezentanți ai fiecărei zone/arie curriculare, care să aibă un rol activ în propuneri și feedback pe politicile educaționale locale;
2. Chestionare semestriale în rândul profesorilor și managerilor școlari pentru identificarea nevoilor reale de formare, infrastructură, sprijin metodologic;
3. Organizarea de întâlniri tematice și grupuri de reflecție pedagogică (în jurul unor teme precum mentoratul, integrarea digitală sau echitatea în educație).

Cred cu tărie că doar prin dialog deschis, comunicare onestă și implicare colectivă, putem construi un sistem educațional raional solid și demn de încredere. Rolul Direcției este să creeze punți, nu bariere – și acest principiu va ghida întreaga mea activitate managerială.