Mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie rămân fără buletine românești la frontieră. Actele sunt anulate pe motiv de domicilii fictive
Tot mai mulți moldoveni care dețin și cetățenia română rămân fără cartea de identitate românească chiar la punctele de trecere a frontierei. Polițiștii români sunt obligați să rețină documentele atunci când acestea figurează în sistem cu domicilii anulate sau cu alerte administrative. Fenomenul are amploare și este legat de procesul de „curățare” a bazelor de date privind actele de identitate din România, scrie ziarulevenimentul.ro.
Datele oficiale arată că doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, ajungându-se la un total de peste 143.800 până la jumătatea lunii noiembrie. O parte semnificativă dintre cei afectați sunt cetățeni moldoveni care și-au declarat domicilii în România pentru a obține cartea de identitate.
De ce sunt anulate buletinele românești ale moldovenilor
Ministerul Afacerilor Interne al României confirmă existența fenomenului, explicând că situația este rezultatul unei vulnerabilități legislative care a persistat ani întregi. Până în 2023, persoanele care solicitau stabilirea domiciliului în România puteau declara o adresă fără ca autoritățile să aibă dreptul să verifice dacă locuiesc efectiv acolo. În unele cazuri, la o singură adresă au fost înregistrați zeci sau chiar sute de oameni, mulți dintre ei aflați peste hotare.
Neregulile au fost întâlnite mai ales în județele de frontieră Suceava și Botoșani, unde anchetele recente au vizat rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
Din iunie 2023, legislația românească a fost modificată astfel încât maximum 10 persoane pot avea domiciliul la aceeași adresă (cu anumite excepții). În urma acestei schimbări, autoritățile române au început verificările și au dispus anulări masive ale domiciliilor declarate fictiv.
Ce se întâmplă la frontieră
În momentul în care un domiciliu este declarat nevalid, în sistemele informatice naționale și europene (SINS și SIS) este introdusă o alertă administrativă. La controlul de frontieră, polițiștii români sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente.
În perioada 2024–2025, peste 2000 de buletine românești au fost reținute în acest fel, inclusiv ale unor cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie. Documentele sunt ridicate fie pentru că figurează cu alertă, fie pentru că au fost raportate anterior ca pierdute sau furate.
Pentru moldovenii care au un domiciliu fictiv în România, efectul este direct: buletinul devine nevalid, iar actul este confiscat la primul control de frontieră. În lipsa acestui document, persoana nu mai poate circula liber în UE și nici nu poate accesa alte servicii care necesită carte de identitate românească.
Legături cu rețele infracționale
Potrivit MAI, verificările sunt legate și de mai multe anchete penale. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii de frontieră au efectuat aproape 300 de percheziții care au vizat grupări ce ajutau cetățeni străini să obțină acte românești pe baza unor certificate de cetățenie falsificate sau a unor domicilii inexistente. În cadrul investigațiilor au fost ridicate peste 8.700 de documente neconforme.
Cine este afectat
Pentru România, aceasta este cea mai amplă operațiune administrativă de actualizare a bazelor de date din ultimul deceniu. Pentru mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, consecințele sunt însă imediate: anularea domiciliului, reținerea buletinului și imposibilitatea de a folosi actul până la clarificarea situației.
Rămâne întrebarea câte dintre aceste acte au fost obținute în mod fraudulos și câți cetățeni de bună credință riscă să fie afectați doar pentru că au declarat o adresă formală, fără să cunoască implicațiile legale.
Ministerul Afacerilor Interne al României anunță că verificările vor continua. Instituția susține că persoanele care și-au stabilit corect domiciliul în România nu sunt vizate, însă cei care au obținut documentele pe baza unor date neconforme riscă anularea lor și introducerea în registrul de semnalări.
