ialovenionline
moscova anexarea moldovei romaniaCaptură de ecran din reportajul Rossia 1 dedicat conferinței de la Moscova organizată de Institutul țărilor CSI. Printre participanți – deputatul socialist, Bogdan Țîrdea (colț îndepărtat stânga).

Rușii și prietenii lor de la Chișinău discută la Moscova despre „anexarea” Moldovei de către România

3 iulie 2024
297 vizualizări

Oficiali ruși și aliații lor din R. Moldova s-au adunat la Moscova, la o conferință organizată de un institut bănuit de legături cu FSB (serviciul de securitate rus), unde au asociat votul pro-UE la referendumul din octombrie cu „anexarea” R. Moldova de România, scrie Europa Liberă România.

Mai mulți foști și actuali oficiali ruși, alături de opoziția din R. Moldova și alți invitați, inclusiv din regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia, au participat la conferința intitulată „În Moldova sau în România: va rămâne oare R. Moldova pe harta anului 2025?”.

Printre cei invitați au fost deputatul socialist Bogdan Țîrdea, oligarhul fugar Ilan Șor și Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel.

Evenimentul s-a desfășurat, pe 27 iunie, la un hotel din centrul Moscovei, deținut de administrația președintelui Federației Ruse.

A fost organizat de Institutul țărilor CSI, care studiază așa-numita „vecinătatea apropiată” a Rusiei și răspândește narative care justifică politica externă agresivă a Kremlinului. Institutul este condus de deputatul Konstantin Zatulin, care are o preocupare deosebită față de R. Moldova.

Recent, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a participat împreună cu Zatulin la o altă conferință, organizată în Slovacia de Institutul național de cercetare pentru dezvoltarea comunicațiilor (NIIRK) din Rusia, ticsit cu foști ofițeri ai KGB, SVR și FSB.

FSB-iști pensionați, în spatele conferinței „de pace” de la Bratislava, la care a fost și Igor Dodon

Conferința de la Moscova a fost mediatizată la nivel federal în Rusia, fapt rar. Despre eveniment au relatat postul de televiziune Rossia 1, agenția TASS și o serie de portaluri de știri și canale de Telegram mai mici.

Deși multă presă rusă a vorbit despre eveniment, există puține informații publice despre cine a reușit să ajungă la eveniment și ce anume s-a vorbit în cele opt ore cât a ținut conferința. Europa Liberă a încercat să afle cele mai importante informații.

„Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau”

Organizatorii ruși ai conferinței au motivat necesitatea acesteia prin faptul că „Rusia nu poate rămâne indiferentă” față de cursul de „subjugare” a R. Moldova de către Uniunea Europeană și NATO și „anexarea” ei de către România.

Directorul institutului, deputatul Zatulin, a dat tonul conferinței spunând că Rusia e „vrând-nevrând” implicată în „soarta poporului moldovenesc” și s-a arătat îngrijorat că interesele Rusiei ar fi „în pericol” pentru că Moldova „se distanțează” de Rusia sub „presiunile Occidentului”.

Zatulin a declarat că referendumul și prezidențialele moldovenești din 20 octombrie reprezintă „momentul adevărului” pentru că în cazul în care referendumul va pica, Moldova „inevitabil” se va mișca spre Uniunea Euroasiatică.

Rușii – „salvatorii” Moldovei

Konstantin Zatulin a încercat să asocieze votul „pro” aderare la Uniunea Europeană la referendumul din 20 octombrie cu votul pentru „anexarea” Moldovei de către România.

Acesta ar fi motivul pentru care, spune deputatul rus, autoritățile moldovenești ar organiza referendumul.

Pregătirile pentru „anexare” deja se fac, spun în unison Zatulin, Episcopul Marchel și socialistul Țîrdea, care, la rândul său, i-a îndemnat pe „stataliști” să se unească pentru a „apăra” independența Moldovei.

Principalii arhitecți ai „anexării” ar fi conducerea României și autoritățile pro-europene ale Moldovei.

Participanții la conferință au reciclat o serie de narative deja cunoscute ale propagandei ruse, folosite atât față de Moldova, cât și față de Ucraina, înaintea invaziei din februarie 2022.

Zatulin a spus că Rusia este îngrijorată pentru că în Moldova s-ar fi accentuat „regimul polițienesc”. Astfel, „la presiunea Occidentului”, autoritățile moldovenești ar implementa politici „anti-ruse”.

Deputatul rus e nemulțumit că Moldova acordă asistență Ucrainei pe care Rusia încearcă s-o cotropească. Mai mult, potrivit lui, Chișinăul ar „elimina” presa de limba rusă și ar limita accesul cetățenilor ruși în Moldova.

Totodată, Zatulin crede că autoritățile de la Chișinău fac „represiuni” împotriva opoziției moldovenești, asta deși Rusia organizează represiuni sistematice împotriva opozanților regimului Putin.

Într-o rezoluție a Parlamentului European, adoptată după asasinarea lui Alexei Navalnîi, se arată că sistemul politic al Rusiei este controlat de un regim „autoritar consolidat”, sub care corupția este generalizată, care folosește alegerile falsificate pentru a oferi un simulacru de democrație și concentrează toată puterea în mâinile lui Vladimir Putin.

R.Moldova. Prorusul Igor Dodon dă vina pe „toate părțile” pentru războiul din Ucraina

Deputatul rus susține că guvernul de la Chișinău „împinge” Moldova într-un război contra regiunii transnistrene prin „militarizarea” țării. În context, el a avertizat că un „atac asupra Transnistriei e un atac asupra Rusiei”.

La toate acuzațiile de „militarizare” a țării, în pofida statutului de neutralitate, autoritățile de la Chișinău răspund că, în contextul agresiunii ruse din Ucraina, Moldova trebuie să-și fortifice capacitățile de apărare.

Un alt element „anti-rus” ar fi reducerea de personal la Ambasada Rusiei la Chișinău. În 2023, Chișinăul a expulzat zeci de diplomați ruși după apariția în presă a unui scandal de spionaj. Potrivit deputatului rus, după expulzare, ambasada „nu mai poate să facă ceea ce trebuie să facă”.

Toate acestea nu s-ar fi întâmplat, spune reprezentantul Dumei de stat, dacă Rusia ar „ajunge la hotarul” cu regiunea transnistreană, cucerind Ucraina.

Până atunci, Zatulin a îndemnat opoziția din Moldova să se „unească împotriva puterii” reprezentate de președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate.

Pe lângă nemulțumirile politicienilor, Episcopul Marchel s-a plâns la Moscova că, pentru realizarea „pretențiilor teritoriale” asupra Moldovei, România și autoritățile moldovenești folosesc Mitropolia Basarabiei, care ar lupta cu Mitropolia supusă Moscovei, reprezentată de Marchel.

Potrivit lui, R. Moldova „trebuie” să mențină „relații apropiate” în special cu Estul, adică Rusia.

Consilierii din FSB pentru Moldova

Institutul țărilor CSI este o organizație non-profit creată în 1996, inclusiv de către universitatea Ministerului de Externe rus (MGIMO), Universitatea „Lomonosov” și mai multe institute din cadrul Academiei de Științe.

Acesta elaborează analize și prognoze pentru instituțiile statului rus, precum Președinția sau Ministerul de Externe. Pe lângă asta, institutul organizează frecvent conferințe dedicate statelor ex-sovietice.

Captură de ecran de pe raportul serviciilor externe de inteligență estoniene cu referire la legăturile lui Zatulin cu agenți FSB.

Directorul institutului, Konstantin Zatulin, este deputat din partea „Rusiei Unite” a lui Vladimir Putin, aflat la al cincilea mandat. El a fost sancționat după invazia la scară largă a Ucrainei de mai multe state Occidentale, în calitate de „om loial regimului” lui Putin.

Oficial, institutul nu are legături cu serviciile speciale rusești. Cu toate acestea, Zatulin și institutul condus de acesta au intrat în vizorul serviciului extern de inteligență al Estoniei. Într-un raport din 2023, institutul a fost menționat la capitolul dedicat metodelor de mascare a activității de spionaj rusesc prin utilizarea diferitor organizații, centre de cercetare ș.a.

Ofițerii de inteligență estonieni au dezvăluit că institutul are de mult timp legături strânse cu FSB, în special cu Departamentul de Informații Operative al Direcției 5 – structura care spionează în țările ex-sovietice – agenți căreia l-au consiliat pe Zatulin.

Printre acești consilieri s-a numărat și Valeri Soloha, un ofițer de rang înalt care, potrivit RISE Moldova, ar fi tutelat interesele rusești în Moldova, pe malul drept al Nistrului. Zatulin i-a mai avut în calitate de consilieri pe ofițerii FSB Maxim Sapunov și Maxim Lobanov.

Fugarul Șor, pe lista invitaților

Pe lângă socialistul Bogdan Țîrdea, care a fost prezent la Moscova, și episcopul Marchel, care a intervenit online, la conferință a fost invitat oligarhul fugar Ilan Șor, care, însă, nu apare în cele câteva cadre video disponibile de la eveniment.

Organizatorii nu au specificat cine anume a ajuns la conferință, însă Academia Diplomatică a Ministerului rus de Externe a publicat un comunicat în care printre participanți figurează și Ilan Șor, dar și o serie de reprezentanți ai regiunii transnistrene și UTA Găgăuzia.

Printre ei, așa-numitul ministru de Externe al regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev; șeful delegației regiunii transnistrene în Comisia Unificată de Control (CUC), Oleg Beleacov; președintele Comunității Găgăuze din R. Moldova, Nicolae Terzi.

Pe lângă Zatulin, la eveniment au fost și alți deputați ruși, respectiv, Elena Drapenko, Iaroslav Nilov, Dmitri Novikov, Artiom Turov și vicepreședinta fracțiunii parlamentare a partidului puterii „Rusia Unită”, Aliona Arșinova, cea care contribuie, alături de Șor, la organizarea excursiilor pentru tinerii din R. Moldova în Rusia.

Printre oficialii ruși cu preocupări deosebite față de Moldova, la conferință au fost invitați Pavel Kurocikin, Mihail Lobanov și Dmitri Medoev din partea Ministerului de Externe; Evgheni Primakov jr. – de la Rossotrudnicestvo și Valeri Kuzmin, fostul ambasador al Rusiei la Chișinău și la București.


Distribuie
ialoveni

Despre proiect

IaloveniOnline reprezintă o sursă de informare despre actualitatea locală, procesul de guvernare la nivel local, un instrument de sesizare a problemelor din raionul Ialoveni, dar și o platformă pentru discuții și comentarii.

mai multe informații

92 sesizări

ne implicăm pentru o comunitate mai bună

Dă de știre dacă ai observat o neregulă. Gunoi aruncat în stradă, corupție, ilegalități, drumuri sau trotuare deteriorate?

Pune umărul să le rezolvăm pe toate rând pe rând. Totul începe cu o sesizare.

Vezi toate sesizările