Președinta partidului „Renaștere”, Natalia Parasca (stânga), împreună cu deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Toți trei figurează pe o nouă listă de sancțiuni UE.UE extinde sancțiunile împotriva aliaților Kremlinului din Chișinău: Furtună, Lungu și blocul „Victorie”, pe lista neagră
Uniunea Europeană a decis să extindă lista politicienilor și organizațiilor moldovene sancționate pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Noile măsuri vizează, în special, lideri politici implicați în cumpărarea de voturi și tentative de influențare a rezultatelor alegerilor prezidențiale și referendumului din toamna trecută.
Decizia de extindere a fost aprobată miercuri, 9 iulie, de ambasadorii statelor membre UE și urmează să fie confirmată oficial la reuniunea miniștrilor de externe programată pentru 15 iulie.
Pe lista extinsă figurează mai ales liderii partidelor care, în 2023, au format la Moscova blocul politic „Victorie”. Printre cei vizați se numără deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai partidului „Renaștere” – considerat succesor al Partidului Șor, scos în afara legii în 2023. Condamnați în martie la 12, respectiv 6 ani de închisoare pentru finanțare ilegală a partidelor, cei doi au dispărut, iar autoritățile presupun că s-ar ascunde în regiunea transnistreană.
Potrivit documentului consultat de Europa Liberă, UE îi acuză pe cei doi, dar și pe lidera formațiunii, Natalia Parasca, că au avut un rol-cheie în rețeaua de cumpărare a voturilor la alegerile din 2024.
Pe listă mai apar lideri ai altor partide care fac parte din blocul „Victorie”, printre care Alexandru Beșchieru, președintele „Forței de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. La alegerile locale din 2023, candidata partidului, Tatiana Cociu, a câștigat primăria municipiului Orhei.
Vor fi sancționați și Vadim Grozavu, liderul partidului „Victorie”, Alexei Lungu, liderul partidului „Șansă”, și Victoria Furtună, președinta formațiunii „Moldova Mare”. Ultimii doi sunt vizați de interdicția de a intra pe teritoriul UE și de înghețarea averilor, fiind activi în spațiul european – la începutul lunii iulie, aceștia au participat la ceremonia de comemorare a morții lui Ștefan cel Mare, organizată la Mănăstirea Putna, România.
Pe lângă persoanele fizice, UE a sancționat și compania rusă A7, controlată de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit autorităților europene, prin această companie ar fi fost finanțată coruperea alegătorilor la prezidențialele și referendumul din 2024.
Pe listă figurează ca entitate și blocul „Victorie”, a cărui participare la prezidențiale a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală și de instanțele moldovenești. Printre membrii marcanți ai formațiunii se numără bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, și deputata Marina Tauber, judecată pentru finanțarea ilegală a fostului partid Șor.
Sancțiunile se extind și asupra Centrului Cultural-Educațional Moldova din Moscova, creat de Ilan Șor și folosit pentru organizarea transportului alegătorilor moldoveni la secțiile de vot din Rusia.
Uniunea Europeană a introdus acest regim special de sancțiuni la solicitarea autorităților de la Chișinău, în încercarea de a contracara grupurile care subminează stabilitatea și parcursul european al Republicii Moldova.
Pe lista neagră a UE se aflau deja Evghenia Guțul, Gheorghe Cavcaliuc și organizația „Evrazia”, folosită de cercurile pro-Kremlin pentru influențarea politicii de la Chișinău. O parte dintre cei sancționați – inclusiv Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și Marina Tauber – au contestat deciziile la Curtea Europeană de Justiție. Plahotniuc a câștigat în 2024 o cauză pe motiv de procedură, dar UE a reînnoit între timp sancțiunile.
