VIDEO// Reforma APL: 320 de primării în proces de amalgamare. Interviu IPN cu Alexei Buzu

Peste 320 de primării trec deja prin procesul de amalgamare voluntară. Anunțul a fost făcut de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, într-un interviu pentru IPN. Potrivit demnitarului, reforma administrației publice locale are drept obiectiv consolidarea primăriilor, modernizarea serviciilor publice și apropierea cetățeanului de deciziile luate la nivel local. Procesul urmărește nu doar eficientizarea activității administrative, ci și extinderea accesului la servicii, digitalizarea lor și realizarea unor investiții sustenabile în comunități, în timp ce satele vor rămâne active și se vor dezvolta.

Reforma administrației publice locale se află în prezent în etapa de consultări publice. Ați avut deja mai multe ședințe în acest sens. Ce ne puteți spune la această etapă, care este concluzia de bază până acum?

În ultimele trei săptămâni, am avut mai multe discuții cu colegii noștri primari, consilieri, aleși locali, cu conducerea raioanelor și cu colegii din societatea civilă. În această săptămână am început consultările cu fracțiunile din Parlament. Mă bucur foarte mult că toate fracțiunile parlamentare au dat curs invitației noastre la dialog și la consultări.

Eu cred că există, aș spune, un consens mai larg privind înțelegerea importanței de a fortifica administrația publică locală, că avem nevoie de primării puternice și, cu siguranță, există opinii diferite în ceea ce privește gradul de ambiție, cât de rapid să ne mișcăm și modalitatea prin care am putea atinge acest scop comun.

Putem accelera dezvoltarea locală și dezvoltarea regională atunci când avem primării puternice, când avem oameni pregătiți și motivați, oameni care dispun de instrumentele, resursele și competențele necesare pentru a face acest lucru.

Ați menționat fracțiunile parlamentare. Cu care ați reușit deja să vă întâlniți și cu care urmează să discutați? Care au fost, până acum, pozițiile exprimate?

Ieri în primul rând, am avut consultări în Comisia de fond, Comisia pentru administrație publică și dezvoltare regională, după care am avut discuții cu fracțiunea Partidului Politic Democrația Acasă și cu fracțiunea Partidului Politic Partidul Nostru. Astăzi avem planificate discuții cu fracțiunea Blocului Alternativa și, pe parcursul acestei săptămâni, sperăm că vom discuta cu toate fracțiunile din Parlament. Săptămâna viitoare avem planificate discuții și consultări cu partidele extraparlamentare și începem un efort de consultare în fiecare raion al țării.

Domnule Buzu, într-un limbaj accesibil, ce presupune această reformă? Care sunt principalele obiective ale reformei administrației publice locale?

Ne propunem câteva aspecte. În primul rând, trebuie să înțelegem că există o realitate în Republica Moldova, în care aproximativ 60% dintre primăriile din țară administrează afaceri și proiecte comunitare pentru o populație mai mică de 1 500 de cetățeni. Avem primării care deservesc 400 de cetățeni, 600 și așa mai departe.

În asemenea condiții, este mult mai complicat să avem și să accelerăm proiectele noastre de dezvoltare locală, să ne asigurăm că toți cetățenii se bucură de drumuri calitative, apă, sanitație, servicii moderne și adecvate de gestionare a deșeurilor solide și așa mai departe. Atunci când într-o primărie activează doar patru-cinci specialiști, este complicat să atragi proiecte, să atragi investitori, să menții investiții și servicii necesare cetățenilor.

De aceea, ceea ce ne propunem este, într-adevăr, să redimensionăm harta administrativă a țării. Înțelegem că multe primării au fost create în alt context politic și demografic, și că structura acestora a fost gândită într-o perioadă în care nu era utilizat pe larg internetul, ca să nu mai vorbim despre inteligența artificială, și înainte de toate eforturile și progresele realizate în digitalizarea serviciilor publice și în accesul cetățenilor la informații și tehnologii.

În al doilea rând, ne propunem să consolidăm echipele, să ne asigurăm că structura primăriilor și a administrației publice locale reflectă prioritatea numărul unu – dezvoltarea. În prezent, în majoritatea primăriilor, cu unele excepții, nu există specialiști bine pregătiți în atragerea investițiilor și a proiectelor, specialiști în domeniul achizițiilor publice sau în gestionarea serviciilor.

În administrația publică trenează procesul de digitalizare. Foarte multe procese sunt încă pe suport de hârtie, într-un mod analog, nu există baze de date electronice. Modul în care primăriile deservesc cetățenii nu este întotdeauna eficient. Nu avem ghișeu unic, cetățenii beneficiază de servicii fragmentate și nu este clar când pot obține un certificat, un suport, o ghidare sau o consultare.

Ne propunem să abordăm toate aceste lucruri și să le clarificăm în cadrul acestei reforme, să ne asigurăm că învățăm din practica altor țări candidate și a țărilor membre ale Uniunii Europene, care și-au făcut tema pentru acasă, s-au pregătit intenționat, au investit în competențele profesionale ale colegilor din administrația publică locală și au reușit să atragă resursele de care comunitățile lor au atât de multă nevoie.

Un ultim aspect, foarte important, este legat de faptul că vedem această reformă ca pe o oportunitate de a apropia cetățeanul de actul decizional. Asta înseamnă că primăriile, autoritățile publice locale, dar și cele centrale, trebuie să devină mai responsabile și transparente, astfel încât cetățenii să înțeleagă unde se duc banii din taxe, cum sunt utilizate resursele lor, să fie implicați în prioritizarea dezvoltării locale, să fie întrebați cum trebuie să arate serviciile, cât trebuie să plătească pentru ele și așa mai departe.

Am văzut deja critici în spațiul public, în special privind numărul primăriilor care ar putea fi lichidate, unii acuzând și faptul că vor dispărea satele. Ce le răspundeți?

De fiecare dată când am inițiat reforme – și am deja un pic de experiență în acest sens – este firesc, căci suntem într-o democrație, toți au dreptul la opinii și noi le încurajăm și le ascultăm. Vorbim acum despre partea administrativă a primăriilor. Satele vor rămâne, satele vor înflori și ele se vor dezvolta.

Eu cred că, în ultimii ani, în mandatul precedent, în pofida tuturor provocărilor cu care s-a confruntat țara noastră, noi am prioritizat dezvoltarea locală și, în fiecare an, Guvernul a alocat mai multe resurse pe care le-a pus la dispoziția aleșilor locali, colegilor noștri din administrația publică locală, pentru a dezvolta serviciile, satele și comunitățile noastre. Am investit în peste 100 de grădinițe, case de cultură, iluminat stradal, apă și canalizare. Așa înfloresc și se dezvoltă satele.

De aceea spunem că comunitățile se vor dezvolta dacă vor avea primării puternice. Aceasta este miza noastră. Satele vor rămâne, nimeni nu atentează la identitatea satelor, serviciile vor rămâne, iar ele vor fi și mai bune, mai calitative și mai accesibile.

Astfel de tentative de dezinformare a cetățenilor le-am avut și atunci când am inițiat reforma Restart, când se spunea că vom lua serviciile de la cetățeni, de la comunități, de la cei mai vulnerabili, iar în realitate s-a întâmplat exact invers. Am investit în servicii și le-am adus mai aproape de cetățeni. Exact același lucru se va întâmpla și aici, însă este necesar un efort complex, un efort deschis și participativ. De aceea încercăm să avem acest proces de consultare și de ascultare cu cât mai mulți actori și organizații, pentru că vrem, într-adevăr, să le cunoaștem opinia și să înțelegem perspectiva lor.

Mizăm foarte mult pe procesul de amalgamare voluntară, pentru că anume aleșii locali, comunitățile și primarii știu cel mai bine. Ei pot decide, ei vor negocia, ei se vor înțelege asupra modului în care va arăta noua structură administrativă, iar noi vom fi alături de ei, să-i ajutăm la fiecare etapă, pentru a putea accelera procesul de dezvoltare a satelor și regiunilor noastre. Vreau să menționez că, în bugetul pentru 2026, am crescut alocațiile pentru investițiile capitale cu 55%.

În acest an avem mai multe resurse pe care le vom pune la dispoziția autorităților publice locale, pentru accelerarea dezvoltării locale.

Ceea ce ne propunem prin aceste reforme este să ne asigurăm că aceste resurse vor fi utilizate adecvat și că ele vor crește. Pentru că, dacă nu avem primării puternice și un cadru fiscal adecvat, aceste investiții se vor pierde în timp, nu vor fi durabile. Vom fi cu toții frustrați că am investit resurse semnificative, dar, pentru că am amânat reforme necesare, nu le-am putut proteja.

Un drum reparat în 2025 sau în 2026 va avea nevoie de întreținere. Un apeduct pe care îl construim va avea nevoie de întreținere, va avea nevoie de o întreprindere municipală, care să colecteze un tarif, să se asigure că apa livrată este de calitate și că, în cazul unui incident, acesta este remediat. La fel ar fi și serviciul de gestionare a deșeurilor sau orice alt serviciu public necesar, firesc pentru o țară candidată la UE, așa cum este Republica Moldova.

Procesul de amalgamarea voluntară a primăriilor este deja în desfășurare în unele localități. Câte primării au început efectiv acest proces până acum și în ce stadiu se află?

Actualmente, avem, potrivit estimărilor noastre, peste 320 de primării antrenate în procesul de amalgamare. Acest proces are mai multe etape, trebuie să declari intenția, să discuți și să construiești o viziune nouă pentru unitatea administrativă creată. Eu cred că acest număr va crește, deoarece vom veni, în scurt timp, cu modificări la legislație, prin care vom simplifica procedura de amalgamare.

Spre exemplu, ne propunem ca etapa actuală a procesului, legată de alegerile anticipate, să fie exclusă. Primăriile vor fi implicate într-un proces de amalgamare voluntară, fără a fi necesară organizarea alegerilor anticipate. Procesul poate fi pregătit, iar alegerile vor avea loc la data alegerilor locale generale din 2027.

Vom simplifica mai multe proceduri, vom oferi mai multe oportunități de realizare și de implicare a comunității. Vom veni cu stimulente atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Spre exemplu, ne propunem să modificăm cadrul care reglementează modul în care primăriile beneficiază de surse proprii.

Dorim să extindem baza fiscală a primăriilor.

Așa cum am menționat, încercăm să facem tot posibilul pentru a avea primării puternice, pentru localități dezvoltate. Vom investi mai mult în formarea profesională a colegilor noștri din administrația publică locală.

Le vom oferi suport și vom accelera digitalizarea. În prezent, lucrăm și cu colegii de la Cadastru, precum și cu cei de la ASP, pentru a simplifica cât mai multe procese birocratice în cadrul procesului de amalgamare.

Care sunt principalele dificultăți cu care se confruntă primăriile în procesul de amalgamare? Intuiesc că se duc discuții cu primarii. Ce spun ei totuși?

Este un proces destul de sensibil. Trebuie să ne asigurăm că explicăm cetățenilor. Așa cum am spus de fiecare dată când discutăm despre amalgamare, apare această reticență și frică legată de faptul că serviciile administrative, serviciile oferite de primărie, s-ar putea îndepărta.

Ceea ce facem noi, în cadrul Guvernului, este că vom extinde rețeaua centrelor unificate de prestare a serviciilor. Acestea se vor regăsi în primăriile amalgamate. Ca să înțelegeți, noi am calculat că o primărie, la moment, prestează aproximativ 22 de servicii administrative.

În aceste centre unificate, actualmente, se prestează circa 120 de servicii, inclusiv servicii de cadastru, Casa Națională de Asigurări Sociale, ASP, stare civilă și așa mai departe. Ne propunem ca, în acest an, să creștem numărul serviciilor prestate la 600.

S-a spus că cetățenii, mergând la aceste puncte de prestare a serviciilor, vor beneficia de toate serviciile publice oferite de oricare instituție din sectorul public al Republicii Moldova. Asta înseamnă nu doar că nu vom îndepărta prestarea serviciilor de cetățeni, ci și vom aduce mai multe servicii și le vom presta într-un mod mai clar, mai sigur, mai eficient și mai ieftin pentru cetățeni.

Ne vom asigura că introducem ghișeul unic în toate primăriile din Moldova și vom lucra cu colegii de acolo pentru a ne asigura că, atunci când o organizație, un antreprenor, un cetățean sau un grup de cetățeni vin cu o petiție sau o solicitare, aceasta este tratată profesionist, prietenos, adecvat și eficient.

Sunt primarii și cetățenii pregătiți pentru aceste reforme? Unii primari au menționat că mulți ar putea să nu accepte atât de ușor, deoarece ar însemna să renunțe într-o oarecare măsură la putere. Sunt ei deschiși la dialog?

În calitatea mea de ministru al muncii și protecției sociale, am avut posibilitate să interacționez cu mulți primari și pot spune că cei mai mulți dintre ei sunt persoane fenomenale. Sunt lideri locali, oameni care și-au asumat riscuri, și-au asumat angajamentul față de cetățeni.

Pe majoritatea i-am văzut ca pe niște oameni care pun interesul cetățenilor mai presus decât propriul interes. A fi primar în Moldova nu este ceva foarte simplu.

Vă asigur că acești oameni nu fac acest lucru pentru bani sau pentru alte interese. Sunt oameni patrioți, oameni cu gândul și dedicația față de comunitatea lor și, din discuțiile pe care le-am avut cu ei, eu cred că se vor asigura că această reformă va aduce beneficii reale pentru comunitățile și cetățenii lor.

Foarte puțini primari am văzut care să aibă un interes îngust de a rămâne la putere cu orice preț.

Amalgamarea, care acum este voluntară, va deveni obligatorie? După ce criteriu se decid aceste fuziuni?

Acum suntem în proces de consultare. Ne propunem ca la sfârșitul lunii februarie – începutul lunii martie să publicăm conceptul de reformă. În acel concept vom încerca să fim expliciți și să oferim mai multe detalii cu privire la câteva aspecte.

Noi credem în continuare și sperăm că amalgamarea voluntară va fi principalul instrument. De ce? Pentru că noi credem că primarii comunităților locale sunt cei care cunosc cel mai bine situația, sunt în cunoștință de cauză și vor putea administra acest proces mai eficient.

Noi vom veni cu stimulente pe termen scurt și pe termen lung, vom simplifica procedura. Am spus că vom avea și un proces de amalgamare pentru raioane, deci și raioanele vor trece printr-un proces de transformare. Iar în lunile iunie-iulie ale acestui an vom trage linia, de la cele aproximativ 320 de primării care acum sunt într-un proces de amalgamare. Sperăm că acest număr va crește și mai mult.

Acele primării despre care credem că au o populație sub un anumit prag minim, dacă nu vor fi prinse într-un proces de amalgamare voluntară, vom discuta cu ele, iar pentru acestea va fi aplicat un proces de amalgamare normativă, în care nu vor fi prezente anumite stimulente financiare, iar ele vor trece prin acest proces în baza unei legi.

Mai mult, procesul de amalgamare normativă și voluntară va fi valabil și accesibil și după 2027, deci după alegerile din anul viitor. Spre exemplu, o primărie care dorește să se amalgameze și să fie parte a unei primării mai mari va putea face acest lucru și după alegerile din 2027. Pentru că experiența arată că acolo unde există un minim de potențial fiscal și administrativ, o echipă, există mult mai multe șanse să accelerăm aceste transformări.

Vorbeam chiar ieri cu reprezentanții fracțiunilor din Parlament. Unii dintre ei au experiență de aleși locali, primari, consilieri. Îmi spuneau cât de complicat era, cât timp trebuia să dedice, pentru că nu găseau un arhitect, o persoană care să fie responsabilă de arhitectura din municipiu sau din localitate.

Primarii petrec majoritatea timpului fiind gestionari ai întreprinderilor municipale și aici nu e vorba de un efort veritabil de dezvoltare a comunității. Toate aceste lucruri nu se vor rezolva imediat, dar această reformă este o posibilitate de a le aborda și de a le redresa.

Noi am spus, avem acest plan de creștere, avem acest angajament și suport din partea Uniunii Europene. Vom avea mai multe resurse. Aceste resurse vor fi canalizate către investiții, către programe de dezvoltare. Este important să ne facem tema pe acasă.

Cetățenii noștri așteaptă mult mai mult atât de la Guvern, cât și de la administrația publică locală. Așteaptă transformări mai rapide. Proiectele pe care urmează să le realizăm sunt mult mai complicate.

Dacă acum 3-4 ani puteam veni cu anumite resurse pentru a repara un teren sportiv, a amenaja un teren de joacă sau un centru al localității, astăzi cetățenii își doresc mult mai mult: apă de calitate, procesarea deșeurilor, iluminat stradal, drumuri, nu doar cele centrale. Toate aceste lucruri necesită competențe și specializare, pe care, din păcate, trebuie să le creăm mult mai rapid, dacă vrem să preluăm aceste resurse și să le transformăm în beneficii concrete pentru cetățeni.

În cadrul reformei administrației publice locale se discută despre eficientizarea structurii raioanelor? Vor fi modificări?

Ne propunem să avem mai puține raioane și să regândim inclusiv mandatul consiliilor raionale. Înțeleg că în societate există mai multe opinii – le numim raioane sau altfel. În prezent discutăm inclusiv cu conducerea raioanelor, am avut deja primele discuții și, în acest context, vom regândi rolul consiliilor raionale.

Este, din nou, o oportunitate să clarificăm care este rolul acestora și cum pot ele să se alinieze obiectivului nostru de dezvoltare și de accelerare a dezvoltării.

În realitatea de după 2027, eu văd raioanele sau aceste structuri ca având mai mulți specialiști în achiziții publice, mai mulți specialiști în probleme edilitare, în planificarea teritoriului, precum și mai mulți specialiști în atragerea proiectelor. Noi vom avea un efort de regionalizare a serviciilor, astfel încât să existe colegi care pot oferi suport logistic și metodologic primăriilor în procesul de dezvoltare.

Din punctul meu de vedere, acesta este rolul lor și acesta este rezultatul pe care trebuie să se asigure că reforma îl va livra în final.

Deci, ca să înțelegem, există sau nu riscul ca unele consilii raionale sau locale să-și piardă din atribuții?

Da, lucrul acesta s-a întâmplat și în ultimii ani. Ați văzut, reforma Restart a preluat competențele raioanelor în domeniul asistenței sociale. Am preluat spitalele raionale, pentru că am văzut că, ani de zile, lucrurile stagnau, cetățenii așteptau servicii mai bune, servicii mai calitative și acestea nu apăreau.

De aceea spuneam că mandatul consiliilor raionale va fi regândit în contextul acestei reforme. Vom avea mai puține consilii raionale, iar mandatul lor va fi unul diferit.

Domnule Buzu, vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm la IPN.

Eu vă mulțumesc pentru invitație, încurajez pe toți să ne scrie opinii, critici și propuneri.

Irina Boțu, IPN