ialovenionline
Imagine: sciencemag.org

10 narațiuni false rusești: mic îndreptar al dezinformării

14 martie 2021
78 vizualizări

Masiva campanie de dezinformare purtată de Moscova în Occident, în foștii sateliți ai Imperiului Sovietic și pe propriul său teritoriu, are un călcâi al lui Ahile: se limitează la un număr de teme sau narațiuni. Este imposibil să combați și să demontezi toate știrile false, din simplul motiv că scrierea uneia ia cu mult mai puțin timp decât demontarea sa; minciunile țin, până la urmă, doar de limitele imaginației, în timp ce debunkingul presupune respectarea unor rigori jurnalistice. Nu este, însă, imposibil să recunoști știrile false, pentru că toate sunt construite în jurul câtorva narațiuni create pentru a sluji obiectivelor Rusiei. Iată câteva dintre ele*.

Europa, tărâm al pierzaniei

1. Uniunea Europeană se dezintegreazăstatele naționale se revoltă împotriva planurilor Bruxellului de a le transforma în colonii, mișcările de stradă sunt tot mai numeroase, la fel și mișcările de autodeterminare națională.

Narațiunea a fost declinată specific fiecărei națiuni. Campania fake pro-Brexit a fost construită în jurul imigrației, începând cu pericolul reprezentat de români și bulgari și terminând cu turcii. În Catalunia, campania s-a construit în jurul autodeterminării naționale, pentru a o legitima pe cea din Crimeea. Cuvintele de forță ale idiolectului fake au fost „Franco” și „Franchism”, făcându-se o paralelă între statul fascist de odinioară și Spania de astăzi. Se speculează tensiuile dintre nordul și sudul Italiei, între flamanzi și valoni în Belgia, între partidele și grupările de extremă dreapta anti-Bruxelles și centrul proeuropean.

Narațiunea românească este că România riscă să devină o colonie europeană, țara a fost vândută pentru a intra în UE și NATO, străinii cumpără pământul, valorile tradiționale sunt pervertite, „Oculta” internațională decide viitorul țării. Protestele din România din 2017-2018, ne spune Kremlinul, nu au fost împotriva corupției ci a celor care au vândut țara Uniunii Europene, făcând ca românii să trăiască mai rău ca pe vremea lui Ceaușescu.

2. UE este Gayropa, condusă de un lobby gay care smulge copiii din brațele familiilor lor și îi încredințează cuplurilor de homosexuali, pedofilia urmând a fi legalizată.

În presa rusă, căsătoriile între persoane de același sex sunt menționate alături de zoofilie, necrofilie sau pedofilie, toate ilustrând declinul civilizațional și demografic al Occidentului, înfrânt de Islam.

Europa albastrăGayropa, este pierdută, centrul civilizației fiind acum Moscova – a III-a Roma. Occidentul vrea să se infiltreze pervers în lumea ortodoxiei prin propagandă gay, în numele drepturilor omului, pe care patriarhul Kiril le-a descris ca fiind „o erezie globală”.

Presa pro-Kremlin a folosit omonimia Gayromaidan-Euromaidan pentru a trimite spre aceeași narațiune.                

Acuzația de a fi în slujba unui „lobby gay” a devenit o armă politică puternică împotriva opoziției din Rusia, în special împotriva lui Alexei Navalnîi, fiind folosită și de Igor Dodon la adresa Maiei Sandu în campania din 2016.

Fasciști, imperialiști și Rusia, ca pavăză în calea lor

3. Fascismul își arată din nou colții în Europa, în special în Ucraina, de aceea e nevoie de o mână de fier la Kremlin, așa cum a fost Stalin, pentru a-i salva, din nou, pe ruși și Europa.

Ucraina este condusă de o juntă fascistă care a început exterminarea în masă a rușilor din Donbas. Narațiunea are un idiolect aparte: banderoviștijuntăfasciștikaratelirusofobie, provocareColoana a cincea, Gayromaidanuke. În timpul negocierilor de la Minsk, cuvintele acestea au dispărut din presă. Când negocierile au intrat în impas, ele au reapărut, indicațiile venind direct de la Kremlin.

Știrile fake au fost livrate de la toate nivelele. Lavrov declara că etnicii ruși sunt omorâți de batalioane de karateli, azvârliți în gropi comune și că Rusia nu poate asista nepăsătoare la acest genocid. Iar Alexandr Dughin, cel care a devenit ideologul regimului neoimperial rus, scriindu-i și doctrina – Bazele geopoliticii (1997), a fost autorul știrii fake despre băiețelul de șase ani care a fost crucificat pe un avizier și împușcat sub ochii tatălui său în Sloviansk, poveste dramatizată apoi de Canal 1.

Războiul din Ucraina, relatat propagandistic, prin relatări mincinoase, a devenit cel mai tare reality-show. Putin îi propune Rusiei să retrăiască zilnic Marele Război pentru Apărarea Patriei, pentru a se relegitima prin sânge, așa cum a mai făcut-o în Cecenia și Georgia.  

 4. Americanii vor un război cu Rusia,de aceeaau început un război în Ucraina așa cum au făcut și în Siria, Afganistan sau Libia; ei stau în spatele Primăverii arabe și a „revoluțiilor colorate”, fiind și cei care au creat și înarmat ISIS și Al Qaeda.

Narațiunea sovietică a „Luptei pentru pace”, este reinterpretată de Rusia neoimperială postsovietică. Astăzi, Moscova „luptă pentru pace” cu NATO, cu fasciștii ucraineni, cu revizioniștii români, cu imperialiștii americani, cu ISIS, care „este finanțată de SUA”. Pe primele locuri în clasamentul dușmanilor Rusiei, conform percepției populare, se află SUA, Ucraina, Uniunea Europeană și Germania.

Una din știrile care au avut consecințe în alegerile prezidențiale din SUA a fost cea că Hillary Clinton a finanțat ISIS. Hackerii ruși afiliați serviciilor de informații ruse, au spart serverele lui Hillary Clinton, au amestecat informație reală (în doze mici) cu informație fake și au propagat conținutul pe rețelele sociale. Titluri precum „WikiLeaks confirmă că Hillary a vândut arme ISIS”[ii], au avut peste 1 milion de vizualizări.

Cele mai citite 20 de știri fake au primit mai multe repostări, comentarii și like-uri decât cele mai citite 20 de știri „reale” din presa tradițională. În medie, titlurile știrilor fake au fost crezute de 58% din susținătorii lui Clinton și de 86% din cei ai lui Trump. Sursa principală de trolling a fost „Fabrica de troli” de la Sankt Petersburg, condusă de „Bucătarul lui Putin”, Prigojin.

Sperietorile epocii post-adevăr: Soros, refugiații și statul paralel

5. SUA a generat criza refugiaților, pentru că Europa a devenit un concurent economicRefugiații au fost acceptați în Germania pentru că doar ei pot stopa declinul demografic, dar imigranții le violează femeile, le distrug cultura națională și fac din Islam o armă.

În ianuarie 2016, Lisa, o fetiță de 13 ani din comunitatea ruso-germană din Berlin dispare 30 de ore, apoi le spune părinților că a fost răpită și violată de trei străini din Orientul Mijlociu. Se activează rețelele sociale de limba rusă, apoi Canal 1, mii de ruso-germani ies pe străzi protestând împotriva guvernului și a imigranților, acuzând poliția că mușamalizează cazul, proteste la care participă organizații de extremă dreapta. Deși Lisa recunoaște apoi în fața polițiștilor că a inventat toată povestea, presa rusă continuă relatarea primei versiuni.

Serghei Lavrov declară că fata „în mod evident nu decisese în mod voluntar să dispară pentru 30 de ore” și speră ca „această problemă a migraţiei nu va duce la o deformare a realităţii din cauza corectitudinii politice”. Frank-Walter Steinmeier, ministrul german de Externe, avertizează Rusia că politizează cazul. Președintele Oficiului Federal de Protecție a Constituției, Hans-Georg Maassen, spune că „Rusia folosește vechile metode ale KGB-ului de dezinformare și detribalizare” și că dacă Merkel, cel mai puternic lider al UE, cade, atunci UE cade.

„Cazul Lisa” a venit într-un moment foarte complicat pentru Germania. Agresiunile sexuale din Ajunul Anului Nou (2016/2017) din Köln au fost un șoc pentru germani. Peste 1,4 milioane de refugiați ceruseră azil în Germania din 2014 până în 2016. Povestea se încadra perfect în narațiunea Moscovei despre Vestul „moale” și „slab” care „a căzut în mâinile imigranților”.

Pentru NATO, „Cazul Lisa” a devenit un caz-școală privind instrumentalizarea tensiunilor dintre două state, pornind de la o știre fake.

6. Oligarhia mondială (al cărei exponent principal este Soros) finanțează revoluții colorate pentru a confisca puterea prin lovituri de stat; democrația populară este atacată de „Statul paralel”.

Această narațiune este amplificată în spațiul românesc prin Sputnik, începând din ianuarie 2017. Iulian Capsali, un publicist neo-ortodox militant, scrie că pericolul pentru România nu îl reprezintă corupția, ci „Statul paralel”, în spatele căruia ar sta Soros și statul norvegian. Narațiunea este reluată de diverse publicații și în rețelele sociale, cerându-se oprirea finanțării din străinătate a ONG-urilor, invocându-se experiența rusă și maghiară.

În noiembrie 2017, PSD adoptă o rezoluţie împotriva aşa-numitului „Stat Paralel şi Ilegitim“ și se decretează mobilizarea generală.

România traversa o perioadă inedită: în 12 luni fuseseră instalate 3 guverne, ultima situație de acest gen fiind înregistrată în 1944, în plin război. Dar guvernele nu au fost schimbate de „Statul paralel” ci de PSD-ALDE, în ședințe de partid sau chiar prin moțiune de cenzură împotriva propriului guvern.

Partidul aflat la putere produce și propagă fake news, dezinformări și narațiuni paranoide, la fel ca în Rusia, Turcia, Belarus sau Ungaria. Aceiași politicieni care vorbeau de „Statul paralel” și de „interesele străine” avertizau și asupra pericolului ca România să fie transformată în „colonie a Uniunii Europene”.

Minunata Rusie a lui Putin (și a marilor săi înaintași)

 7. Modelul democrației liberale occidentale este disfuncțional și perimat; viața e mai bună în Rusia, în pofida sancțiunilor Occidentului rusofob, care îl demonizează pe Vladimir Putin – liderul eficient și cu mână de fier.

Presa pro-Kremlin relatează că evreii părăsesc Europa, etnicii ruși stabiliți în Germania sunt violați, bursele din Londra, Frankfurt și Varșovia sunt atacate cibernetic, bărbații europeni nu mai sunt bărbați și femeile lor au nevoie de imigranți pentru a se înmulți, iar sentimentele antigermane în Polonia și Cehia, antipoloneze în Lituania și antiromânești în Republica Moldova sunt din ce în ce mai puternice. „Lucrurile pot părea rele în Rusia, dar sunt mult mai rele în Europa”, se spune. „Poate că sunteți săraci, dar sunteți săraci într-o țară măreață.”

Prin emascularea celorlalți are loc remasculinizarea Rusiei. Nu întâmplător, Ursul rus este promovat din ce în ce mai mult ca simbol național și nu întâmplător Putin se prezintă ca mascul alfa: atunci când nu pilotează MIG-uri și nu se scufundă cu submarinul, se luptă cu tigrii siberieni și face baie la copcă (având crucea ortodoxă la gât).

8. Rusia are un trecut măreț, pe care Occidentul revizionist îl neagă prin fake news. Nu Uniunea Sovietică a început al Doilea Război Mondial ci Polonia; nu URSS a invadat țările baltice, Finlanda și România. Americanii pur și simplu nu respectă acordurile de la Ialta și Malta iar NATO invadează fostele popoare frățești.

În această narațiune, monumentele sunt dovada trecutului măreț țarist și sovietic și sunt intangibile, parte a cultului neoimperial rus. Decizia parlamentului estonian din 2007 de a muta Statuia Eroului Sovietic într-un cimitir militar i-a adus acuzații de fascism din partea Moscovei. Etnicii rușii sunt scoși în stradă de o știre fake că monumentul ar fi fost deja distrus. Urmează confruntări de stradă – 156 de oameni sunt răniți și unul este ucis. Presa rusă reletează că acesta ar fi fost asasinat de poliție, care îi tortura pe deținuții ruși. Erau  fake news.  Miza era importantă: o treime din cetățeni sunt etnici ruși, numărul lor crescuse între 1945 și 1991 de 20 de ori.

A doua zi avea loc primul atac cibernetic asupra unei întregi țări. Băncile și-au întrerupt funcționarea, presa on-line și televiziunile au fost blocate. Atacurile veneau de la adrese IP-uri rusești iar instrucțiunile erau în rusă, atacurile fiind lansate de asistentul lui Serghei Markov, membru al partidului Rusia Unită, ca „reacție împotriva fasciștilor estonieni”.

În Moldova, ministrul Apărării, Anatol Șalaru, dispuneîn 2015 demontarea tancul sovietic din Bălți şi transferarea sa la Muzeului Ocupației Sovietice. La Cornești, Ungheni, monumentul e apărat de simpatizanți socialiști: „Asta-i istorie şi nu trebuie de stricat; acolo au luptat bunelul meu, tatăl meu, pentru eliberarea asta.”

Astăzi, Vestul fascist se pregătește din nou să atace, și din nou, tancurile își vor face datoria. În 2016, tancurile rusești trec Nistrul prin apă și simulează un atac împotriva „inamicului de pe malul drept al râului”. Presa transnistreană relatează că numeroși spectatori civili i-au întâmpinat pe militarii ruși la țărm cu flori, „ca pe niște învingători”.

După exercițiu, Dmitri Kiseliov anunță la Rusia 1 că armatele Republicii Moldova și ale României vor ataca forțele ruse din Transnistria, cu susţinerea Vestului.Motivul ar fi fost amenințarea pe care o constituia contingentul militar rus din Transnistria pentru armata ucraineană.Un an mai târziu, Vadim Krasnoselski anunță că zeci de mii de transnitreni sunt pregătiți să își apere țara de o invazie moldovenească iar Rusia mobiliza resurse importante în Belarus pentru cel mai mare exercițiu de război de după anexarea Crimeii – Zapad.

Neamul moldovenesc și crudul jandarm român: narațiuni rusești în Basarabia

9. Moldovenii sunt o națiune aparte de cea română, cu limbă și istorie proprii, și fac parte din așa-numită „Lume Rusă” – în care popoarele conviețuiesc în armonie, așa cum au făcut-o în Imperiul Țarist și Uniunea Sovietică, ferite de nenorocirile care vin din Vest.

Limba moldovenească, statalitatea care coboară direct de la Ștefan cel Mare, panglica Sfântului Gheorghe, tancurile suite pe soclu și transformate în monumente cu țevile îndreptate spre Occidentul fascist, Ziua Victoriei – toate sunt elemente ale metanarațiunii moldovenești, instrumentalizată acum prin fake news. Moldovenii au revenit firesc la Imperiul Țarist în 1812, patria pravoslavnicilor, fiind salvați de sub fasciștii și jandarmul români de două ori – în 1940 și 1944.

În Moldova sovietică, toate popoarele trăiau în pace și belșug, se spune. Nostalgia este cultivată atent: trecutul poate fi reînviat, se aude de la Kremlin. Prin federalizare toți moldovenii ar putea fi din nou laolaltă, într-un stat prosper, multietnic, precum a fost cel sovietic odinioară. Războiul din Transnistria a izbucnit pentru că „radicalii” și „elitele” din Chișinău au vrut unirea cu România și doar armata rusă (omuleții verzi ai vremii) au împiedicat masacrarea populației civile din Transnistria de către fasciștii pro-români. Era prima aplicare a ceea ce avea să fie cunoscut ca „doctrina Karaganov”, conform căreia Rusia este îndreptățită și obligată să apere drepturile ruşilor din afara Rusiei. La fel ca în cazul Gagauziei, care a votat autodeterminarea: doar armata rusă, relata agenția Tass atunci, a oprit o baie de sânge.

În Republica Moldova, amplificarea narațiunilor fake se face în special prin presă – 80% din programele radio și TV vin din Federația Rusă și sunt în limba rusă. Propaganda dă roade: numărul moldovenilor care se opun federalizarii prin așa-numitul „plan Kozak” a scăzut  de la 70% în 2003 la 50% în 2017.

Narațiunea autodeterminării a fost puternic reinstrumentalizată după anexarea Crimeii. În octombrie 2014 era proclamată la Odesa „Republica Basarabia a Bugeacului”, cu participarea Găgăuziei și a câtorva raioane din Ucraina. Iar în mai 2015, tot la Odesa, s-ar fi desfăşurat al doilea congres al „Radei Populare a Basarabiei”, cu o puternică prezență internațională, prezidat de Vera Şevcenko, care ar fi transmis  la Kiev proiectul privind autonomia naţional-culturală a „Ţinutului Basarabean”. Investigațiile de presă ulterioareau arătat că, de fapt, congresul nu avusese loc, cetăţenii străini nu se aflau pe teritoriul Ucrainei iar Vera Şevcenko, se afla într-un „local de agrement”.

10. Narațiunea paranoidă a jandarmului româncare îi bătea pe țăranii basarabeni.

Oricât ar părea de ciudat, acest fake news are mai bine de 100 de ani. În 1919, Mareșalul nobilimii basarabene, Aleksandr Krupenski, și fostul primar al Chișînăului, Alexander Schmidt, erau autorii unei broșuri de 15 pagini cu titlul „Rezumatul evenimentelor din Basarabia”. Cei doi se constituiseră în „Delegația basarabeană la Conferința de Pace de la Paris”, undeduceau o intensă campanie împotriva Unirii, alături de emigrația rusă.

Cei doi i-au trimis o telegramă președintelui american Wilson, publicată în The Morning Post în 26 septembrie 1919, în care se spunea, printre altele: 

Am primit de curând, din surse de absolută încredere din Basarabia, informațîi că poliția română folosește metode de tortură fizică la modă în Evul Mediu. Suntem în posesia unor dovezi că intelectuali basarabeni care sunt suspectați de tendințe rusofile sunt torturăți de persecutorii români. Metodele includ smulgerea unghiilor și zdrobirea degetelor în tocul ușii. Alții sunt bătuți cu bastoanele de cauciuc; altora le-a fost legat capul laolaltă cu picioarele iar mâinile legate la spate și ținuți astfel întreaga zi.

Informația a fost confirmată, se spune în articol, de un „ofițer britanic întors de curând din sudul Basarabiei”, al cărui nume nu este însă dat.

Broșura avea 15 pagini. Următoarele volume devin tot mai groase: Cazul Basarabia. Documente privind ocupația românească, are 69 de pagini, iar Ocupația românească în Basarabia – Documente are 211 pagini. Ziarul conservator britanic The Morning Post, același care avea să publice Protocoalele Înțelepților Sionului în serial, preia informațiile.

Știm că au existat abuzuri asupra țăranilor basarabeni, ele sunt documentate în Arhivele Statului de la Chișinău. Astfel de cazuri au existat însă în toată România interbelică, nefiind îndreptate programatic împotriva țărănimii basarabene. Mai mult, nicio altă sursă nu pomenește de „smulgerea unghiilor și zdrobirea degetelor” sau „camere de tortură”. Este unul din exemplele timpurii ale modului în care poate funcționa presa ca instrument de creare și amplificare a unei teorii a conspirației.  

La final, să revenim asupra întrebării de la început – dacă dezinformarea e veche de cel puțin 100 de ani, ce e nou în fenomenul fake news? Pentru prima dată în 100 de ani, cei care sunt obiectul dezinformării propagă ei înșiși știrile fake și teoriile conspirației prin rețelele sociale, alături de adevărate armate de troli și boți. În epoca post-adevăr, importante nu mai sunt faptele ci emoția. Luptele nu se mai dau pentru teritoriu ci pentru mințile oamenilor.

Miza este uriașă pentru democrație, nu întâmplător, interferențele rusești majore au avut loc în scrutinele din Marea Britanie, Catalunia, Germania, Franța, Statele Unite, Ucraina, Moldova sau România.

Cu cât Occidentul crede mai puțin în democrație, cu atât Moscova este mai câștigată. Dacă Rusia nu se poate întări, atunci poate încerca să slăbeasca Vestul; puterea, în fond, este relativă. Aceasta este cea mai importantă lecție a maskirovkăi.

veridica.ro


Distribuie

Lasă un răspuns

ialoveni

Despre proiect

IaloveniOnline reprezintă o sursă de informare despre actualitatea locală, procesul de guvernare la nivel local, un instrument de sesizare a problemelor din raionul Ialoveni, dar și o platformă pentru discuții și comentarii.

mai multe informații

38 sesizări

ne implicăm pentru o comunitate mai bună

Dă de știre dacă ai observat o neregulă. Gunoi aruncat, corupție, ilegalități, străzi sau trotuare deteriorate?

Pune umărul să le rezolvăm pe toate rând pe rând. Totul începe cu o sesizare.

Vezi toate sesizările