Fără raioane și cu doar 40 de municipalități: modelul baltic propus pentru reforma administrativă din Moldova
Un grup de 28 de economiști și experți din cadrul inițiativei Europa 2028 propune o reformă radicală a administrației publice locale din Republica Moldova: înlocuirea celor 32 de raioane și a celor 893 de primării cu aproximativ 40 de municipalități puternice, construite în jurul actualelor centre raionale, și eliminarea completă a nivelului administrativ al raioanelor.
Propunerea a fost prezentată de economistul Vasile Tofan, care susține că reforma administrativ-teritorială discutată în prezent la nivel guvernamental este un pas în direcția corectă, dar insuficient pentru a rezolva problemele structurale ale sistemului actual.
Potrivit analizei realizate de inițiativa Europa 2028, modelul actual al administrației locale este prea fragmentat și generează costuri administrative ridicate, limitând capacitatea autorităților locale de a oferi servicii publice moderne sau de a atrage fonduri europene. Autorii documentului susțin că o mare parte din resursele colectate la nivel local sunt consumate de costurile administrative, în loc să fie direcționate spre dezvoltare.
Reforma propusă presupune crearea a aproximativ 40 de municipalități cu o populație mult mai mare decât actualele unități administrativ-teritoriale, după modele aplicate în statele baltice, Danemarca sau Irlanda. În același timp, nivelul administrativ al raioanelor ar urma să fie eliminat, iar serviciile publice ar fi reorganizate între administrațiile municipale și guvernul central.
Inițiativa include și o descentralizare fiscală mai amplă. Conform propunerii, 50% din impozitul pe profit al persoanelor juridice și două puncte procentuale din TVA ar urma să rămână în bugetele locale, pentru a stimula autoritățile să atragă investiții și să dezvolte servicii mai eficiente pentru cetățeni.
Pentru reprezentarea comunităților rurale, autorii propun introducerea unui sistem de aproximativ 300 de pretori locali, care ar reprezenta satele în cadrul noilor municipalități și ar facilita accesul cetățenilor la servicii administrative.
Autorii analizei concluzionează că Republica Moldova nu poate deveni un stat european cu o administrație fragmentată, moștenită din perioada sovietică. Ei susțin că reformele curajoase, similare celor implementate de statele baltice, sunt necesare pentru a crea administrații locale capabile să ofere servicii publice moderne, să atragă investiții și să gestioneze eficient fondurile europene.
În același timp, experții avertizează că o reformă realizată doar parțial ar putea genera aceleași probleme peste un deceniu. În opinia lor, modelul optim ar fi unul bazat pe aproximativ 40 de municipalități puternice, fără un nivel administrativ regional ales, cu reprezentare locală prin pretori, centre moderne de servicii publice și o descentralizare fiscală reală.
